Moldova SUV Maraton: de la frumuseţile din inima ţării spre sud
25 Iulie 2016, 20:40
După ce ni s-au arătat livezi roditoare, lanuri pline de rod şi viţă de vie arămie, ne-am urcat cu toţii la bordul celor 6 SUV-uri ale maratonului şi am pornit mai departe. Toate maşinile funcţionau ireproşabil, chiar şi micile probleme cu senzorul de combustibil al Daciei Duster erau deja istorie, iar acum nimic nu ne mai dădea vreo bătaie de cap. În
apropiere de Ungheni am mai făcut o dată plinul, iar aici pentru prima dată unele dieseluri n-au trebuit realimentate, întrucât aveau destul de mult combustibil în rezervor încât să nu ne mai facem griji de autonomie. Suntem în Moldova, până la urmă, nu în deşertul Sahara, iar o staţie Rompetrol o găseşti cu siguranţă pe traseu.

Am făcut un scurt popas în Ungheni, pentru a lua un mic dejun ca la carte
cu o cafea. Iar Ungheniul ne-a părut foarte curat încă de la periferia lui, aşa că am lăudat locul pentru densitatea de oameni gospodari.

După Ungheni, am apucat-o spre Nisporeni, pe un drum asfaltat, dar frumuseţea acestui n-o bănuiam nici pe departe. Copacii fac un decor frumos al traseului de o parte şi de alta, iar pe ici acolo se deschid viziuni frumoase asupra dealurilor şi
văilor din jur. Suntem în centrul vestic al ţării şi deja relieful e altul decât la nord, dar şi aici frumuseţea are un farmec special, mai secular şi mai bătrânesc, parcă, de copaci foioşi ce-şi leagănă frunzele verzi în galbenul soarelui. Ba chiar şi zona e mai împădurită, localităţile de lângă traseu fiind mai puţine la număr, iar decorul este
înlocuit cu textura forestieră. Ne apropiam tot mai mult de zona Codrilor Moldovei şi, deşi n-am programat un popas în toată legea prin ei, eram siguri că vom opri pentru a ne trage sufletul cu aer curat de codri. Locul în care a ajuns traseul nostru era aproape de
minunatul sat Lozova, unul din cele mai vrednice saturi din centrul Moldovei, iar coloana noastră de maşini a trecut prin codrii ce împrejmuiesc acest sat. Aveam din nou parte de drum acoperit cu prundiş, dar maşinile noastre erau deja absolut obişnuite cu asemenea carosabil! Cele care au tracţiune integrală – le-am cuplat tracţiunea în regim manual, pentru o distribuţie mai bună a cuplului pe acest pietriş, dar şi
cele cu tracţiune faţă au înaintat cu bine. Într-un final, am poposit aici, la umbra codrilor, pentru a ne trage sufletul cu o duşcă de apă rece.

Apoi am intersectat traseul Chişinău-Leuşeni şi ne-am îndreptat spre Hânceşti prin Stolniceni şi Logăneşti, sau, mai oficial fie zis, pe traseul R44. Deşi e la o aruncătură de băţ de capitală, recunosc că am mers pentru prima dată pe acest traseu, iar la fel
ca mine au păţit majoritatea
celor dintre camarazii
aventurieri. Vorbeam în staţiile
radio şi ne minunam oarecum
ruşinaţi, câte locuri puţin
umblate sunt în ţara asta, dar
atât de frumoase! E un traseu
extraordinar, cu copaci
frumoşi şi relief admirabil în
jur, iar calitatea carosabilului
nu e deplorabilă, aşa cum
am putea aştepta de la un
traseu slab circulat. Am mai
trecut şi prin câteva sate
plăcute, iar într-un final
ne-am văzut în Hânceşti,
unde aveam să facem
un popas de amiază.

Ne gândeam să căutăm
vreo pensiune, vreun
restaurant pe aici,
când cineva din noi
şi-a amintit că cei
de la Rogob au la
Hânceşti un
magazin cu tot cu
mini-restaurant,
în care se poate
servi mâncare
proaspătă, inclusiv
preparată din carne. Iar când vine vorba de carne, bărbaţii moldoveni votează în majoritate în favoarea ei, aşa că locul popasului a fost decis foarte rapid.

E păcat să fii în aceste zile în Hânceşti şi să nu treci pe la Manuc Bey,
renumitul han aflat în plin proces de renovare. Acum schelele erau atârnate pe edificiul principal, dar obiectivul lui Alex a surprins câteva din edificiile auxiliare de pe moşia conacului, iar ceva mai târziu am putut să intrăm şi în interiorul clădirii principale, acolo unde mobila proaspăt adusă îşi aştepta aranjarea în spaţiile potrivite. Fireşte, mai e nevoie de timp până la finalizarea acestor planuri, dar conacul arată deja ca un obiectiv turistic ce merită vizitat, şi e atât de aproape şi accesibil din capitală!

Iar de aici, am apucat-o spre Leova şi Cantemir, pentru că ne doream să ajungem la sudul ţării la apusul soarelui. Iar la ieşirea din Hânceşti pe această
direcţie, există nişte serpentine luate parcă din Transfăgărăşan. Sunt mult mai puţine la număr, evident, dar cât de
frumos arată o coloană de SUV-uri ce şerpuieşte pe aici! Şi nu putem să nu amintim aici că Skoda Yeti părea să se descurce cel mai lejer prin acest viraje strânse, dar şi Suzuki Vitara S nu era deloc ruşinos pe aici! Iar Mazda CX-5 ieşea graţios mai ales dacă se mai
presa pedala pentru a pune la treaba vectorul sistemului de tracţiune integrale. Dieselurile erau un pic mai maleabile pe aici, în schimb îşi ţineau ocupanţii la bord în confort izolat de textura drumului.
Apoi ne-am continuat drumul spre Cantemir, iar ritmul de condus lejer ne-a tot scăzut cifrele de consum la toate maşinile, deşi nu resetasem media încă
de la începutul călătoriei. Da, la sfârşit vom ţine cont de erorile calculatoarelor de bord, dar oricum consumul real al celor 6 SUV-uri este mai bun decât estimările noastre iniţiale, iar asta
ne bucură nespus. Şi tot aici trebuie să menţionăm neapărat că, deşi toate SUV-urile au trecut prin aceleaşi condiţii de praf în abundenţă, habitaclul
lui Mazda CX-5 avea cel mai puţin praf la interior, semn al celei mai bune izolări şi căptuşeli.
Şi uite că tocmai când mergeam noi aşa, agale pe un traseu asfaltat al centrului ţării noastre, îndreptându-ne spre sud, admirând frumoasele privelişti
din jur, am primit o invitaţie ad-hoc de a face o scurtă oprire lângă satul Leca, din raionul Cantemir. Iar aici, dragii noştri, ne-a fost dat să întâlnim poate cel mai curios şi incredibil om al maratonului nostru, un om de un
caracter neverosimil, care merită o relatare aparte, iar despre el vă vom vorbi mâine, pentru că avem foarte multe să vă spunem! Oamenii fac Moldova aşa cum este, dragii noştri, iar expediţia asta ne-a învăţat pe noi, şi,
sperăm, şi pe Dvs., să ne iubim şi mai mult ţara, dar neapărat să ne iubim şi mai mult poporul, conaţionalii noştri! Veţi citi mâine povestea acestui minunat om şi veţi înţelege încă odată ce oameni incredibili trăiesc în Moldova!
PiataAuto.mdIlie Toma
1
6,923
GALERIE FOTO (30 IMAGINI)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!