Povestea tractoarelor pe care le-a fabricat Moldova: curiozităţi şi cifre care par greu de crezut azi

Da, Moldova a fabricat tractoare vreme de multe decenii la rând! Mulţi dintre noi încă-şi mai amintesc unele rămăşiţe de informaţii de la apusul uzinei, dar, dacă ar fi să aruncăm o privire ceva mai departe de atât, vom descoperi curiozităţi şi cifre din toată această poveste, care par de-a dreptul neverosimile azi! Spre exemplu, că la un anumit moment din istorie, unul din tractoarele create de inginerii moldoveni de la această uzină a fost dus la un salon de tehnică agricolă din Leipzig, Germania, şi a luat marele premiu acolo! Sau că în toată istoria uzinei, în Moldova au fost asamblate peste un sfert de milion de tractoare! V-am intrigat, nu-i aşa? Păi haideţi să aruncăm împreună o privire la ceea ce a însemnat producţia de tractoare în Moldova.

Totul a început în anul 1961, dacă ne referim la planurile de a produce nemijlocit tractoare. Însăşi uzina îşi trăgea originea de prin anul 1945, când fusese creată o întreprindere de reparaţie a motoarelor, reorganizată mai apoi şi într-una de producţie a unor piese de schimb. Însă, în 1961 s-a luat decizia de a pregăti primul tractor de producţie, asamblarea căruia urma să înceapă în 1962.

Acest prim tractor a fost modelul T-50B. La acel prim model şi-au adus aportul ingineri veniţi de prin Harkov şi Altai, or, în Harkov exista deja o uzină de tractoare, iar inginerii de acolo au împărtăşit experienţa lor cu uzina nou formată din Chişinău. Şi asta pentru că proiectul tractorului T-50B le apaţinea inginerilor din Harkov, de fapt. V-am încurcat un pic? Ei bine, explicaţia e că 3 ani mai devreme, trei uzine din fosta URSS se apucaseră de proiectat un tractor uşor, adaptat lucrărilor de viţă-de-vie, cele 3 fiind uzina MTZ din Belarusul de azi, cea din Harkov şi Lipetsk. În final proiectul T-50B a fost desemnat cel mai avansat şi mai bun, iar la uzina din Chişinău s-a decis perfecţionarea lui cu înlăturarea neajunsurilor şi pregătirea pentru startul producţiei de serie. Primul tractor moldovenesc, dintr-o partidă iniţială de pre-producţie, a ieşit de pe linia de asamblare la 22 septembrie 1962.

Primul model de tractor produs în Chişinău: T-50

Primul model folosea şi componente de la furnizori, cablajele electrice venind din Lituania din azi, de exemplu, micile motoare electrice — din Georgia de azi, iar oţelul — din Ucraina de azi. Totuşi, uzina din Chişinău producea chiar ea 72% din componentele finale din construcţia tractorului.

Tractorul, apropo, avea un motor foarte puternic pentru talia sa compactă, fiind propulsat de un diesel de 50 CP. Iar puterea motorului era transmisă prin şenile, tractorul T-50B fiind primul din lume de talia şi greutatea sa, care dispunea de şenile! Toate celelate tractoare de asemenea talie aveau obişnuitele roţi. Însă existenţa şenilelor îi asigura tractorului din Chişinău capacităţi de înaintare şi tracţiune inclusiv pe câmpurile greu accesibile, în pantă. Aşa că tractorul a prins repede turaţii în producţie — în următorii 3 ani fiind deja asambalte 10,000 de unităţi. Iar pe parcursul următorilor ani producţia a tot continuat să crească.

În anul 1967 a urmat o perfecţionare a modelului, cu numele T-54B. Multe elemente şi mecanisme erau perfecţionate, motorul însă a rămas acelaşi, de 50 CP, diesel. S-a mărit şi diapazonul de angrenaje ce puteau fi asociate tractorului — lopată în faţă, plug de arat şi multe alte lucrări l-au făcut şi mai universal. Datorită îmbunătăţirilor, popularitatea tractorului a crescut şi mai mult, el ajungând a fi şi exportat în afara fostei URSS şi chiar ajungând protagonistul unor istorii incredibile, despre care vom vorbi mai jos. Tot acest model de tractor a ajuns să muncească între anii 1975 şi 1977 pe staţia polară construită pe plăci de gheaţă în derivă „Polul nord 23”.

Tractorul modernizat, de model T-54B, produs la Chişinău

Una din cele mai incredibile realizări ale acestui model nou de tractor a fost participarea sa la expoziţia internaţională din Leipzig, Germania, din anul 1968, fiind prezentat acolo publicului larg. Tractorul a impresionat publicul atât de mult, încât a primit medalia de aur! Dar, fireşte, Leipzig era în Germania de Est pe atunci, RDG, deci tot de blocul estic e vorba.

Şi mai neverosimilă vi s-ar putea părea informaţia că acest tractor, T-54B, a fost produs şi în Bulgaria, cu îndrumarea inginerilor de la uzina din Chişinău! În spiritul prieteniei cu statul bulgar, cei din URSS au fost suficient de generoşi să le promită suport pentru inaugurarea unei uzine proprii de tractoare în Bulgaria, la Karlov, iar cei de la uzina de tractoare din Chişinău au primit sarcina să-i ajute direct. Mai mult ca atât, schiţele constructive ale viitorului tractor fuseseră transmise la Karlov încă din 1965, până la startul propriu-zis al producţiei aceluiaşi model din Chişinău! Ba chiar în Karlov au mers şi mai mulţi ingineri de la Chişinău, pentru a le pune la punct producţia bulgarilor. Producţia de serie în Bulgaria a început în 1968 cu 500 exemplare anual, apoi s-a triplat chiar în următorul an, iar Bulgariei i s-a permis, de asemenea, să exporte aceste tractoare. Pentru a le distinge, ele purtau numele T-54 Bolgar.

Tractorul T-54B Bolgar, asamblat în Bulgaria

La Chişinău, în 1972 venise momentul lansării unui nou model de tractor — T-70, care avea două versiuni — T-70B şi T-70C, primul fiind specializat mai mult pentru cultivarea viţei de vie, iar al doilea — pentru cea a sfeclei de zahăr. Pentru dezvoltarea noului tractor inginerii moldoveni au păstrat legăturile strânse cu cei de la uzina MTZ din Belarus, aşa că noul lor model a folosit acelaşi motor ca şi renumitele tractoare MTZ-80: un motor diesel cu numele de cod D-240.

Al treilea model lansat la uzina de tractoare din Chişinău: T-70, în versiunea T-70C

Propulsorul avea o cilindree de 4.75 litri, era aspirat natural, şi ajungea la o putere maximă de 75 CP iniţial, adusă ulterior la 78 CP. Motorul îşi transmitea puterea către şenile printr-o cutie de viteze cu, atenţie, 8 trepte pentru deplasarea înainte şi alte 2 pentru deplasarea înapoi! Cel mai probabil, erau numărate şi aşa-numitele trepte intermediare, dar oricum cifrele sunt impresionante. Datorită şenilelor, presiunea pe care o exercita asupra solului era de doar 700 grame pe centimetru pătrat! Având o putere de tractare de 2 tone, era în continuare unicul tractor de clasa sa din lume, care avea şenile!

Şi acest tractor a continuat cariera sa polară, fiind antrenat în următoarea etapă a staţiei polare „Polul nord 24”, din 1978 până în 1980.

Anume modelul T-70 în noi şi noi perfecţionări sau versiuni a tot continuat să fie asamblat în Chişinău. Până când? Nu, nu până la începutul anilor 1990, deşi e clar că atunci producţia a început, practic, a stagna. Tractoarele de la Chişinău s-au produs până în 2008, serios!

Unul din ultimele exemplare de tractoare asamblate la Chişinău, la etapa finală de producţie. Poză din noiembrie 2008

Ba chiar pe la începutul anilor 2000 au fost create tractoare cu roţi pe baza aceluiaşi model, iar către final cei din Chişinău au proiectat împreună cu inginerii belaruşi de la MTZ un nou model de tractor, care ar fi trebuit să fie lansat în anii următori. Dar proiectul n-a mai ajuns să fie transpus în realitate, iar uzina de tractoare din Chişinău şi-a închis uşile, urmând reorganizarea sa completă în parc industrial. Din 2011 până în prezent acolo funcţionează un parc industrial cu spaţii mare date în chirie rezindenţilor săi, pe un teritoriu total de 32 hectare.

Ultima încercare de a reînvia: tractorul Т-70СМ-2, proiectat împreună cu cei de la MTZ din Belarus, care n-a mai ajuns în producţie

Şi, în fine, poate ultima cifră impresionantă e că din 1962 şi până în 2008, numărul total al tractoarelor produse în Moldova a trecut de un sfert de milion de unităţi, ajungând la 257,635 de unităţi!