Istoria neştiută a dubiţei Tatra 603 MB, cu motor V8 răcit cu aer, prima maşină cu tracţiune faţă a mărcii din Cehoslovacia

Tatra 603 MB e una din cele mai necunoscute creaţii cu emblema Tatra pe ea, iar despre existenţa ei nu se menţionează nici măcar în cronologia oficială a istoriei Tatra, întrucât inginerii şi designerii de acolo nu au privit niciodată cu ochi buni acest model. Cineva făcuse o adevărată blasfemie din munca lor originală, considerau ei, şi s-au împotrivit cu tot dinadinsul intenţiilor autorităţilor cehoslovace de a impune producţia acestei dubiţe.

Aşadar, modelul ăsta are indicele 603 în denumire, ceea ce ne duce cu gândul la fastuosul şi legendarul model Tatra 603, adorat de preşedinţi şi dictatori la acea vreme. Acea maşină a fost fără îndoială una superbă, având lungimea unui S-Class din zilele noastre, şi având motor V8 răcit cu aer, de 2,5 litri, amplasat în spate. Dar ce o fi având dubiţa în comun cu acel model, deci?

Foto: Tatra 603 limuzină

Iar răspunsul de află în substratul tehnic, de la motor şi cutie de viteze la o mare parte din suspensie. Istoria dezvoltării acestui model derivă din economia planificată a blocului estic, când autorităţile au considerat că şi Bratislava ar avea nevoie de un centru de proiectare auto şi o viitoare fabrică auto. În 1960, au fondat, pe baza unei întreprinderi de reparaţii mecanice, Centrul de Design şi Dezvoltare Tatra cu sediul în Bratislava, fără a-i întreba prea multe pe cei de la sediul central Tatra din Koprivnice. Celor din Bratislava li s-a încredinţat de crearea de modele Tatra în eventuale segmente noi.

Iar aceştia au luat modelul Tatra 603 şi s-au gândit să creeze o dubiţă, întrucât Cehoslovacia încă nu avea una, iar dezvoltarea lui Skoda 1203 încă mai dura. La 1 mai 1961, Tatra dubiţa Tatra 603 MB era gata de a fi prezentată publicului în rol de prototip funcţional.

Cei din Bratislava creaseră o dubiţă cu înălţime mai mică decât cele ce existau deja pe piaţă, la Barkas, spre exemplu. Dubiţa Tatra avea 13 locuri la bord şi excela la centrul coborât de greutate şi confortul oferit, datorită suspensiilor independente, derivate de pe Tatra 603, dar totuşi ranforsate. Din cauza înălţimii mici, însă, accesul pasagerilor în maşină era oarecum anevoios, însă podeaua era şi ea foarte coborâtă, iar asta atenua efectul.

Partea cea mai curioasă e că dubiţa Tatra 603 MB avea inversată, practic, platforma tehnică a modelului Tatra 603, motorul mutându-se din spate în faţă, cu tot cu cutia sa de viteze şi semiaxele care ieşeau din ea, care au trebuit unite acum la planetare. Astfel, Tatra 603 MB a devenit primul model conceput cu emblemă Tatra, care avea tracţiune faţă. Iar montarea motorului în faţă, între cei doi pasageri de acolo, încadra maşina într-o tendinţă modernă a dubiţelor. Teoretic, însă, şi lăsarea motorului în spate ar fi permis eventual o podea la fel de joasă, dar ar fi consumat ceva mai mult spaţiu, iar azi există şi presupuneri că motorul mare V8 ar fi putut avea probleme la răcirea cu aer, dacă ar fi fost pus în spate. Motorul a rămas acelaşi V8 de 2,5 litri, aspirat natural, de 90 CP, de pe Tatra 603.

Dubiţa era foarte lată în comparaţie cu altele, ceea ce o făcea şi încăpătoare, dar şi manevrabilă pe asfalt, inginerii vorbind despre ea ca despre cea mai manevrabilă dintre toate dubiţele din lume. Testele arătaseră că ea poate atinge uşor 120 km/h pe traseu, în timp ce alte dubiţe aveau viteze maxime de 85-95 km/h. Şi apoi, doar ideea unei dubiţe cu motor V8 era una dominantă.

Maşina fuseseră arătată public şi, chiar dacă avea un consum de 16 litri/100 km, în 1961 asta nu era o mare problemă şi ea era desemnată adeseori drept superioară tehnic faţă de Skoda 1203, care era încă în proces de dezvoltare şi despre care se ştiau doar la nivelul unor concepte. Se discuta deci, despre posibila producţie a lui Tatra 603 MB fie alături de Skoda 1203, fie în locul aceleia.

Cei de la sediul central Tatra n-au fost deloc fericiţi, considerând maşina drept o blasfemie, atât la design, cât şi la inginerie. Aşa că o reticenţă vizibilă era cât se poate de clară. Cei din Bratislava, însă, mizau pe susţinerea autorităţilor, iar pentru a-i convinge, au mai creat şi o versiune cu benă, numită Tatra 603 NP, tocmai pentru a arăta modularitatea şi potenţialul unei întregi familii.

Foto: Tatra 603 NP

Dar iniţiativa n-a fost primită călduros nici de funcţionarii de acolo, care ar fi trebuit să se împace cu ideea că limuzina lor supremă şi exclusivistă urma să obţină versiuni de dubiţe şi camionete. Tatra trebuia să rămână o maşină exclusivistă şi un producător de camioane, iar Skoda era mult mai potrivită pentru rezolvarea proiectelor practice, precum crearea unei dubiţe sau a unei camionete.

Tocmai de asta, cei din Bratislava au primit o ştampilă mare şi roşie cu cuvântul „respins” pe demersurile lor de a li se permite pregătirea de producţie. Li s-a spus clar — nici nu poate fi vorba şi li s-a ordonat să se ocupe cu altceva, iar Tatra 603 MB a plecat în istorie, cu tot cu cele câteva prototipuri construite. Până astăzi a supravieţuit doar un singur exemplar, aflat în muzeul de transport din Bratislava.