(VIDEO) Acesta e Project Cosmos, un iaht cu zero emisii şi autonomie de aproape 2000 km, conceput de designerul Apple Watch

În ultimii doi ani am vorbit des despre nave cu tot soiul de tehnologii de propulsie alternativă, menită să genereze mai puţine emisii sau chiar zero absolut — de la nave cu propulsie pe amoniac până la cele cu propulsie electrică şi energie furnizată fie în baterii, fie prin pile de combustibil cu hidrogen. Toate aceste nave nu ofereau o autonomie foarte mare, însă, pentru că navele sunt sensibile la greutate, iar montarea pur şi simplu a unei baterii mai mari nu e o soluţie adeseori. Iahtul despre care vorbim azi, însă, e unul din cele mai mare din lume, şi promite o autonomie de aproape 2.000 km, cu zero emisii.

Îi spune Project Cosmos la această etapă, e un iaht aflat deja în construcţie în Germania, care a avut recent lansarea tehnică la apă, iar designul său exterior a fost conceput de Marc Newson, omul care a devenit cunoscut drept designerul Apple Watch.

Foto: Marc Newson, designerul Apple Watch al iahtului Project Cosmos. Designerul mai are în experienţa sa anterioarî crearea de iahturi.

Iahtul imens, de 114,2 metri lungime, e construit de către una din companiile germane cu cele mai vechi tradiţii în fabricarea de ambarcaţiuni luxoase, Lurssen, la comanda unui client din Japonia. Construcţia iahtului a început în 2020, iar acum toată structura esenţială este gata, acesta fiind lansat la apă pentru primele teste de flotanţă, după care va reveni la şantierul din Rendsburg, unde va beneficia de următoarele etape ale lucrărilor la el, urmând a fi gata în anul 2025.

Sistemul de propulsie al iahtului e cel mai interesant. Acesta va avea la bază motoare electrice, alimentate cu energie produsă de pile de combustibil, pe bază de hidrogen. Cei de la Lurssen au mai mult de 10 de ani de când sintetizează metanol şi hidrogen pentru a-şi asigura energie regenerabilă la construcţia navelor, iar de mai mult timp au început a convinge clienţii că pot asigura şi sisteme de propulsie pe bază de hidrogen pe iahturi.

Astfel, noul iaht produce electricitate din hidrogen, singurele emisii în acest proces fiind vaporii de apă. Însă hidrogenul care va ajunge la pilele de combustibil nu va fi stocat în rezervoare mari şi grele, care să reziste presiunii, ci va fi produs de către o altă parte a sistemului de propulsie al navei, din metanol care poate fi stocat în formă lichidă, cu o densitate mare. De aici vine capacitatea navei de a-şi asigura o autonomie mult mai mare, or, într-un metru cub de hidrogen curat, stocat la presiune uriaşă, se conţine 42,2 kg de hidrogen, faţă de 99 kg de hidrogen ce poate fi scos din acelaşi volum de metanol.

Metanolul are formula de CH3OH, deci conţine şi carbon în structura sa, iar extracţia de hidrogen din poate lăsa CO2 liber, în dependenţă de lanţul de reacţii pe care doreşti să-l asiguri. Cheia aici poate fi ca metanolul produs să fie sintetizat din CO2 extras din atmosferă, folosind energie regenerabilă pentru a asigura acea reacţie, într-un concept foarte similar cu cel al combustibilului sintetic, pentru care Porsche militează foarte intens în ultima vreme. Dacă extragi din atmosferă o cantitate de CO2 şi o sintetizezi într-un alt compus, folosind energie creată fără emisii suplimentare de CO2, ulterior, când eliberezi înapoi CO2 în atmosferă nu poţi elibera mai mult decât ai extras, prin urmare rezultatul şi impactul final e de zero emisii. Mai există însă şi o altă posibilitate de a extrage hidrogenul din metanol, reacţia chimică cea mai simplă oferind hidrogen pur şi formaldehidă (CH2O), pe care o poţi stoca sau trata suplimentar, eventual tratând-o ulterior cu apă rezultată din hidroliza de mai departe a hidrogenului din pilele de combustibil. Cei de la Lurssen nu spun foarte multe detalii despre lanţul de reacţii chimice din noul lor sistem de propulsie, pus pe acest iaht, însă spun că e unic în lume şi că singurele emisii în atmosferă sunt vaporii de apă şi nimic altceva, ceea ce ne duce cu gândul că nu e vorba doar de emitere aceluiaşi dioxid de carbon captat anterior din atmosferă, ci fie stocare, fie tratare suplimentară într-un lanţ de reacţii chimice. Cei care ne citesc şi au cunoştinţe specializate în chimie pot presupune cu siguranţă mai multe.

Foto: Schema transformărilor, captărilor şi utilizărilor posibile ale hidrogenului, CO2-ului şi metanolului

Cert e că noul iaht e prevăzut să poată călători 1.000 mile nautice cu metanolul stocat la bord, adică 1.852 km până spre o valoare apropiată de 2.000 km. Dacă iahtul staţionează, energia îi ajunge pentru 15 zile complete de viaţă activă la bord.

Iahtul Project Cosmos ar fi fost comandat de miliardul japonez Yusaku Maezawa, pasionat de zboruri în cosmos, tot el fiind cel care a anunţat în 2021 proiectul dearMoon, prin care era în căutarea a 8 oameni creativi şi curajoşi, care să călătorească cu el spre Lună, la bordul unei nave Space X, cu toate costurile achitate de către Maezawa. Călătoria spre Lună urmează să aibă loc în acest an, iar Maezawa a fost prezent la evenimentul de lansare tehnică a iahtului Project Cosmos, deşi cei de la Lurssen nu divulgă în mod oficial numele clientului, menţionând doar că e din Japonia.

Vezi în video-ul de mai jos şi primele imagini cu starea actuală a iahtului Project Cosmos şi lansarea sa tehnică la apă.