Chinezii forează cea mai adâncă sondă de pe planetă, iar motivele sugerează o viziune curioasă pentru viitor

Acum două luni, agenţia de stat Xinhua din China a anunţat startul săpăturilor la ceea ce urmează să devină cea mai adâncă sondă actuală de pe Pământ, cu o adâncime de peste 11.100 metri, deci mai mare până şi decât groapa Marianelor din Oceanul Pacific. Noua sondă chineză va fi forată pe suprafaţa uscatului, însă, la marginea celui mai mare deşert din China, Taklamakan. E pentru prima dată când China se aventurează în săpături de o asemenea adâncime, iar motivul oficial anunţat sunt cercetările ştiinţifice ale scoarţei terestre, precum şi alte explorări geologice de mare adâncime. În timp ce motivul anunţat dă nişte indicii, un asemenea efort uriaş de forare la o asemenea adâncime trebuie cu siguranţă să mai aducă şi alte beneficii auxiliare. Iar aceste beneficii se pot dovedi extrem de importante în viitorul apropiat.

Poate părea surprinzător, dar, deşi omenirea a făcut nenumărate zboruri cosmice, a aselenizat oameni pe Lună şi roboţi pe Marte, şi are o mulţime de sateliţi ce orbitează în jurul pământului şi asigură comunicaţii vitale, în explorarea adâncurilor pământului suntem încă la un nivel foarte slab de avansare. A existat doar o forare similară la fel de adâncă în lume, pornită cândva de URSS şi finalizată de Rusia, care a arătat cât de puţine ştiam şi cât de eronate erau datele pe care le presupuneam despre scoarţa terestră. Temperatura la adâncime s-a dovedit a fi aproape dublă decât oamenii de ştiinţă estimau anterior, iar compoziţiile straturilor de acolo ne-au arătat cât de puţine cunoşteam, de fapt. Atunci forarea acelei sonde a durat 20 de ani — într-atât de greu e să se sape la asemenea adâncimi, iar ulterior ea a fost închisă şi astupată, ca un proiect care a durat prea mult şi a fost prea costisitor.

Dar timpurile s-au schimbat între timp şi unele descoperiri, care puteau fi neinteresante acum 15-20 de ani, pot fi de nepreţuit azi sau ar putea fi în 20-30 de ani. China a evoluat mult în puterea sa economică şi în maşinării imense inginereşti, demonstrând omenirii cum poate construi automatizat autostrăzi, poduri şi căi ferate, în zone de relief dintre cele mai complicate. Prin urmare, chinezii estimează că vor fi mult mai rapizi şi eficienţi şi în forarea de acum, promiţând s-o termine în 457 zile, deci ceva mai mult de un an.

Foto: Utilajul de forare al chinezilor de acum

O asemenea sondă imensă ar putea da beneficii majore şi-n energia geotermală, or, la 11 km adâncime în pământ, temperatura ajunge deja la 180 grade Celsius, ceea ce înseamnă o transformare uşoară a unui circuit de apă în aburi, cu o forţă imensă de a mişca turbine într-un circuit. Şi spre deosebire de energia solară sau eoliană, un asemenea tip de energie nu are intermitenţe şi e de nesecat, fiind şi mai sigur decât orice reactor nuclear în cazul unei situaţii imprevizibile.

Proiectul forării de acum e finanţat de Corporaţia Naţională de Petrol din China, iar aici vin primele semnale despre alte scopuri auxiliare. Aceştia au finanţat şi construcţia şi achiziţia de echipament la scară imensă, care cântăreşte peste 2.000 tone şi care va face forarea, fiind prevăzut să opereze la temperaturi de 200 grade Celsius şi presiune de 1.300 ori mai mare decât cea atmosferică.

Aşadar, putem intui că noua sondă are şi menirea de a descoperi eventuale zăcăminte de petrol, odată ce e finanţată de o companie petrolieră, iar în aceeaşi regiune deşertică au mai fost descoperite anterior zăcăminte. Dar totul e mult mai interesant de atât. E vorba de metale şi elemente rare de pe pământ, în care China e deja o putere dominantă în lume, dar în care tot China ştie că cererea se va modifica şi accentua substanţial în următoarele decenii. Numărul imens de produse electronice cu semiconductoare, tranziţia globală la maşini electrice, camioane, nave şi avioane electrice eventual, şi cantităţile uriaşe de minerale necesare pentru bateriile acestora — toate astea dictează cu o totul altă balanţă a mineralelor care vor fi căutate în viitor.

China e deja al treilea producător global ca mărime de minereu de fier, un component vital în aliajele de oţel şi alte metale în toată lumea. Mai mult de jumătate de oţelul produs în lume, se produce deja în China. Pe lângă asta, din lista de vreo 30 de minereuri primare esenţiale, acceptate pe larg ca fiind esenţiale, China deja domină la extracţia a circa 20 dintre ele — magneziu, bismut, stibiu, galiu, grafit, vanadiu, germaniu, titan, siliciu, indiu, fluorină, baritină, cărbune metalurgic, precum şi în întreaga listă de 17 minereuri, clasificată de obicei ca „pământuri rare”. Din aceste pământuri rare, China extrage în prezent circa 95% din producţia mondială.

Foto: Cele 17 elemente incluse în noţiunea de „pământuri rare”

Prin urmare, deţinerea de către China a unei cote atât de importante în extracţia acestor materiale e deja crucială în prezent, iar odată cu migrarea spre maşini electrice, şi tehnologie cu semiconductoare peste tot, ea va deveni şi mai importantă. Galiul şi germaniul, spre exemplu, sunt cruciale în producţia de semiconductoare. Iridiul e un alt material crucial, care e foarte rar acum, dar care se găseşte mai ales la adâncimi foarte mari. Iar iridiul e unul din cele mai eficiente catalizatoare la tehnologie de producţie a hidrogenului prin electroliză. Deci, ca să poţi mări producţia globală de hidrogen în mod sustenabil şi eficient, ai nevoie de iridiu pentru acele instalaţii. Iar noua sondă forată în China ar putea să dea indicii clare cât iridiu există în solul deşertic din China, la ce adâncimi, sugerând cum ar putea fi extras el în viitor. Iar aici nici nu mai menţionăm necesitatea evidentă pentru litiu şi cobalt din bateriile maşinilor electrice.

Foto: Minereu de iridiu

Aşadar, oricât de frumos ar suna inovaţia în tehnologii şi cât de avansate ar fi viitoarele produse, ele vor putea fi fabricate şi implementate doar cu aceste materiale critice, iar cine deţine mai multe dintre ele, va deţine şi privilegiul de a decide cum sunt distribuite aceste resurse şi unde poate avea loc inovaţia şi progresul economic. Până şi turbinele eoliene şi panourile solare au nevoie de aceste materiale rare, în calea noastră spre a ne transforma metodele de generare a electricităţii la nivel mondial, pentru a nu mai emite CO2. Şi se pare că cei din China nu mai caută neapărat petrol în pământurile lor, pentru că asta e un capitol pe cale de a se încheia, inevitabil, în următoarele decenii, ci au decis să se pregătească de următoarea eră, în care aceste materiale rare vor fi mai preţioase decât petrolul de azi, atât ca valoare a materialului, cât şi ca valoare strategică a deţinerii lor. Un lucru e absolut clar — noua forare de 11.100 metri adâncime din China ar putea să nu se transforme imediat într-o centrală geotermală sau o mină de extracţie de la 10 km adâncime, pentru că încă nu toate tehnologiile sunt viabile pentru asta. Dar ea va oferi un tablou clar chinezilor despre ce au ei sub pământ, făcându-i să înţeleagă ce şi cum pot folosi asta în viitor.