Deşi e în urmă la adopţia regenerabilelor, Germania şi-a acoperit 52% din consumul de electricitate cu ele în acest an, devenind din exportator de energie în importator

Asociaţia operatorilor de reţele electrice din Germania, împreună cu un centru de analize pentru energia regenerabilă, anunţă cifre statistice interesante despre transformările pe care le-a avut ţara la nivel de reţea electrică şi cota de regenerabile în structura consumului său. Cea mai importantă cifră, care indică un progres indiscutabil, este că în primele 9 luni ale anului 2023, circa 52% din electricitatea consumată în Germania a venit din surse regenerabile, în special parcuri eoliene şi solare. E o cifră fascinantă, însă cel mai interesat e atunci când privim totul în contextul nemenţionat în comunicarea asociaţiei germane, şi anume contextul în care Germania şi-a închis ultimele 3 reactoare nucleare la 15 aprilie 2023. Am căutat şi cifrele de import şi export a electricităţii şi tabloul complet arată lucruri mult mai curioase.

În primul rând, cota de consum din surse regenerabile a fost şi mai mare în lunile de vară în Germania, ajungând la 57-59%, deci cifrele generale până la finalul anului ar putea fi mai mare de 52%, menţionate pentru primele 9 luni. Şi există indicatori care arată dezvoltarea surselor de energie regenerabilă şi în Germania — spre exemplu în iunie s-a produs cu 16% mai multă electricitate din panouri solare decât în aceeaşi lună a anului trecut. Dar aici lucrurile devin şi mai interesante, când facem distincţie între consumul de electricitate şi producţie, şi contribuţia regenerabilelor la ambele capitole.

Foto: Parcul solar Krughütte din Germania

Până de curând, Germania a fost un exportator net de electricitate pentru ţările din jurul său. Ca şi în orice ţară, se făceau importuri de echilibrare uneori, dar per total, Germania producea mult mai multă electricitate decât consuma. Acum asociaţia menţionată a operatorilor ne anunţă că în 9 luni ale acestui an în Germania s-au generat 373 TWh de electricitate, cifră care e cu 13% mai mică decât în 2022, când s-au generat 429 TWh în aceeaşi perioadă. De unde a venit scăderea totală de 13%, dacă producţia energie regenerabilă a crescut cu 4%, în cele 9 luni producându-se tocmai 199 TWh din surse solare şi eoliene?

Răspunsul e simplu — scăderea generală a producţiei de electricitate a fost cauzată de deconectarea reactoarelor nucleare la 15 aprilie. Deci ele au contribuit la cifrele pe 9 luni, producând electricitate timp de 3,5 luni din 9, dar imediat ce acestea au încetat să livreze electricitate în reţea, statistica generală a producţiei de electricitate s-a dus în jos.

Diferenţa a început a fi acoperită din importuri, în special din ţări care au producţie de energie regenerabilă, şi întrucât energia nucleară nu era calificată anterior ca regenerabilă, deşi are zero emisii CO2 asociate, acum importul tot mai mare de electricitate din parcuri eoliene şi solare a determinat creşterea cotei de regenerabile în consumul de electricitate la nivel de ţară. Doar că în acelaşi timp, scăderea producţiei de electricitate din interiorul ţării a transformat Germania dintr-un exportator net de electricitate într-un importator al acesteia.

Foto: Grafic de importul de electricitate în Germania, până în mai 2023 inclusiv, se poate observa o creştere substanţială după 15 aprilie, data închiderii reactoarelor nucleare

În primele 6 luni ale anului 2022, Germania avea un surplus net de exporturi de 16,5 TWh. În primele 6 luni ale anului 2023, surplusul a scăzut la 2 TWh, iar asta în condiţiile în care timp de 3,5 luni reactoarele nucleare au funcţionat. Tot statisticile oficiale arată că, dacă analizăm trimestrul 2, din aprilie până în iunie, când cele 3 nucleare au reuşit să producă doar 1 TWh de electricitate în cele 15 zile cât au funcţionat, Germania a fost deja un importator net, cu o balanţă negativă de 7,1 TWh. Deci, Germania nu şi-a mai putut acoperi consumul propriu în trimestrul 2 şi, deşi a mai beneficiar de 1 TWh de la staţiile nucleare închise cât acestea au mai funcţionat, a trebuit să mai importe 7,1 TWh ca să-şi acopere consumul.

Datele detaliate despre trimestrul 3 nu există deocamdată, dar se estimează că circa 7,3 TWh au trebuit importaţi. Pe de o parte, consumul a fost un pic mai mic, pe de altă parte producţia de regenerabile în interiorul ţării a fost mai mare. Asociaţia operatorilor de reţele electrice menţionează, însă, că situaţia nu e atât de gravă cum ar putea părea, pentru că Germania ar mai deţine capacităţi de producţie suplimentară locală, cât să acopere această cantitate de electricitate, doar că e vorba de centrale pe gaz şi cărbune, iar în condiţiile preţurilor mari la gaz, a fost mai ieftin să se importe electricitate regenerabilă de la vecini decât să se ardă gaz pentru producţia din Germania. Deci, Germania încă ar mai putea să nu fie un importator net, chiar şi fără reactoare, dacă ar arde mai mult cărbune şi gaz, lucru pe care nu vrea să-l facă acum. Dar, totuşi, în 2023, în primele 9 luni, dacă luăm în calcul surplusul de 2 TWh din primele 6 luni şi insuficienţa de circa 7,3 TWh din al treilea trimestru, avem o balanţă negativă de -5,3 TWh, ceea ce califică Germania ca un importator net de electricitate.

Sigur, calea spre regenerabile e una admirabilă, dar în cazul Germaniei, ea a fost însoţită de închiderea totală a tuturor centralelor nucleare, înainte de a avea energie de alternativă suficientă, necesară, sau capacităţi de stocare pentru cea intermitentă. Şi, în condiţiile în care regenerabilele au crescut cu doar 4% în primele 6 luni, se pare că acoperirea deficitului cu importuri va fi necesar încă o perioadă de câţiva ani buni nu în zadar se construieşte şi magistrala electrică Suedlink spre nordul Germaniei şi spre Danemarca, pentru a prelua energie de la eolienele de acolo.

În fine, pentru a ne convinge că cifrele de producţie a energiei regenerabile în Germania în 2023 nu sunt neglijabile, germanii au detaliat structura celor 199 TWh de electricitate regenerabilă produsă în primele 3 trimestre — 78 TWh au venit de la eolienele terestre, 16 TWh de la cele maritime, 56 TWh de la panouri fotovoltaice, 33 TWh de la centrale cu biomasă, inclusiv cele care prelucrează gunoiul municipal, şi 14 TWh de la hidrocentrale, cu 2 TWh din alte surse de scară mică.