NASA a făcut testele de dinainte de lansare pentru NISAR, cel mai scump satelit din istorie, capabil să scaneze pământul cu precizie centimetrică

NASA a anunţat aseară că programul de 3 săptămâni de testare intensă de dinainte de lansare pentru satelitul NISAR a fost finalizat cu succes, iar satelitul a trecut cu brio prin toată varietatea de condiţii simulate în interiorul unei camere imense vacuum, în care a fost pus la sfârşitul lunii octombrie şi unde a stat toată această perioadă. Astfel, NISAR e cu un pas mai aproape de lansare, abilităţile lui extraordinare urmând să deschidă un nou capitol în profunzimea şi precizia scanării suprafeţei pământului, NISAR fiind şi cel mai scump satelit din istorie, cu un buget de peste 1 miliard de dolari cheltuit pentru programul creării şi lansării lui.

Ce este atât de special la satelitul NISAR şi de e atât de important el? Ei bine, e un satelit cu tehnologie radar şi de scanare vizuală a pământului, într-atât de performant, încât timp de 12 zile poate scana întreaga suprafaţă a planetei, cu o rezoluţie excepţională, cu mult superioară oricărui alt satelit de până acum. Tehnologia radar îi permite satelitului să poată cartografia şi topografic, înţelegând diferenţele de altitudine şi formele de relief cu o precizie de circa 1 cm.

Funcţia lui primară este de a înţelege suprafaţa pământului şi fenomenele naturale mai bine, inclusiv condiţiile meteo şi cutremurele. Făcând o cartografiere atât de detaliată a pământului la fiecare 12 zile, NISAR va putea genera date care pot fi comparate la următoarea cartografiere, iar în timp evoluţia acestor date, cooptată cu fenomene naturale, va putea ajuta la estimarea precondiţiilor de apariţie a unor cutremure, a unor furtuni majore, alunecări de teren, sau orice alte fenomene. Astfel, în timp se va putea obţine prezicerea acestora pe baza datelor ştiinţifice.

E interesant că satelitul NISAR e dezvoltat de NASA în cooperare cu agenţia spaţială a Indiei, ISRO, iar camera vacuum unde a fost testat acum satelitul e localizată tot în India, în Bengaluru. Tot din India ar urma să şi decoleze racheta care va lansa satelitul pe orbită, lansarea lui fiind planificată pentru luna octombrie 2024.

Testele de acum în camera de vacuum au presupus schimbări intense de temperatură, de la -10 până la +50 grade Celsius, pentru a se imita condiţiile în care satelitul se va afla în partea însorită a orbitei şi în cea în care nu e luminat de soare. Au fost simulate şi toate vibraţiile şi ciocnirile posibile, pentru a se asigura rezilienţa şi la asemenea condiţii din cosmos.

Durata planificată a misiunii e de 3 ani, iar toate imaginile surprinse de NISAR vor fi disponibile public, cu latenţă de două zile, iar în cazul unor fenomene meteo extreme — cu o latenţă de câteva ore. Latenţa e necesară filtrării informaţiilor şi acoperirii unor zone ale pământului imaginile de sus ale cărora nu trebuie făcute publice.

Fireşte, cu o asemenea rezoluţie şi o capacitate de a scana întreg pământul în 12 zile, putem să ne imaginăm ce ar putea face în viitor 12 asemenea sateliţi pe orbită, sau 36 de sateliţi. Toţi împreună ar putea scana pământul o dată în zi sau la fiecare câteva ore, astfel încât orice modificare atipică să fie observată din start, fie că e una ce ţine de geografie şi condiţii meteo, fie că e una ce ţine de securitate şi siguranţă, dacă tot rezoluţia e atât de avansată.