Cel mai mare parc eolian terestru din SUA a contractat livrarea a încă 674 turbine eoliene, fiind atât de mare, încât trebuie să adune turbinele de la mai mulţi furnizori

Atunci când în lume se construiesc proiecte uriaşe, la scară nemaivăzută anterior cel puţin pentru anumite regiuni, adeseori apar dificultăţi logistice nemaivăzute. E valabil şi în cazul unui parc eolian imens, care trebuie să conţină atât de multe turbine eoliene, încât niciun producător din lume nu poate să le producă de unul singur într-un număr atât de mare. Apoi apar în mod firesc şi provocări de transport, pe mare, pe uscat, macarale pentru instalarea lor, echipe de ingineri şi multe altele. Parcul SunZia este cel mai mare parc eolian terestru din SUA şi, de fapt, va fi şi al doilea cel mai mare din lume, din cele instalate pe uscat, fiind devansat doar de un proiect din China.

Parcul SunZia din SUA va fi localizat în statul New Mexico şi va avea o putere totală instalată de 3,5 GW. O asemenea putere, în condiţii ideale de vânt, poate furniza 40-50% din energia necesară României la nivelul întregii ţări, spre exemplu, doar dintr-un singur asemenea parc eolian. E curios că parcul îşi va trimite electricitatea produsă în statul vecin, Arizona, şi va fi nevoie şi de construcţia unei noi linii de înaltă tensiune, la 525 kV, de circa 800 km lungime.

La sfârşitul lunii decembrie, scriam despre acest parc imens din SUA şi spuneam atunci că danezii de la Vestas — o companie considerată drept inventator al turbinelor eoliene în forma în care le ştim azi şi unul din cei mai reputaţi producători din lume — anunţaseră atunci că au fost contractaţi să producă şi să livreze 242 de turbine eoliene de model V163-4.5 MW, ceea ce însemna că fiecare turbină are un diametru de 163 metri şi 4,5 MW putere maximă. Spuneam atunci că asta înseamnă că Vestas va acoperi o putere totală de 1.089 MW din cei 3.500 MW ai parcului eolian, şi estimam că în curând vor apărea noi anunţări din partea altor cel puţin 1-2 producători pentru cota rămasă atunci încă neacoperită.

Ei bine, acum americanii de la GE Vernova au făcut acest anunţ oficial şi au dezvăluit că au fost contractaţi pentru producţia şi livrarea a încă 674 de turbine eoliene pentru parcul SunZia. GE Vernova, apropo, este compania despre care scriam acum două zile că, în parteneriat cu inginerii japonezi de la IHI, dezvoltă prima turbină de gaz din lume care va folosi amoniacul produs din energie regenerabilă drept combustibil. Revenind la turbinele eoliene, cele produse de GE Vernova şi alese acum pentru SunZia sunt mai puţin puternice decât turbinele Vestas, ele fiind de model 3.6-154, un model proaspăt lansat de compania americană, apropo.

După cum sugerează numele, fiecare turbină are 154 metri diametru şi o putere de 3,6 MW. Nu e pentru că GE Vernova n-ar avea experienţă în turbine mai puternice, tot ei având în portofoliu şi turbine de 14 MW pentru zone maritime. Şi Vestas are turbine de 7,2 MW în portofoliu şi oricum livrează turbine de 4,5 MW pentru parcul din SUA. Iar secretul nu e în economie de buget şi în calibrarea corectă a turbinelor cu condiţiile cele mai frecvente de vânt dintr-un regiune. Dacă vânturile medii sunt mai mici, e mai raţional să se instaleze turbine eoliene un pic mai puţin puternice, dar care pot deja produce electricitate cu un randament bun de la vânturi de la doar 3 m/s, spre exemplu. Asta face ca turbinele să fie operaţionale pe o perioadă mai mare din timp la o medie anuală şi să dea în final un randament mai bun. Tocmai de asta, condiţiile naturale din parcul SunZia impun folosirea unor turbine un pic mai puţin puternice, însă mai multe la număr.

Foto: Construcţia internă a unei turbinei eoliene GE Vernova

În cazul contractării de acum a celor 674 de turbine eoliene a câte 3,6 MW fiecare, înseamnă că GE Vernova va acoperi o putere totală de 2.426 MW cu aceste turbine. Iar dacă mai adunăm şi cota de 1.089 MW acoperită de Vestas, avem o sumă de 3.515 MW în total, deci se completează astfel toată puterea sumară a parcului eolian SunZia. Desigur, asta înseamnă şi faptul că circa 70% din turbinele eoliene pentru acest parc vor fi produse în interior, în SUA, de un producător autohton, şi 30% vor veni de la danezii de la Vestas, doar că şi compania daneză va produce, de fapt, acele turbine la fabrica sa din Colorado, SUA, fabrică ce a beneficiat de investiţii enorme şi a angajat noi oameni pentru a se extinde şi a putea produce noua comandă imensă.

Aşadar, aşa cum spunem adeseori, energia regenerabilă şi asemenea proiecte nu sunt doar despre ecologie, ci şi despre schimbări majore în economie, care fortifică economia acelor ţări care le implementează, odată pe partea de producţie locală pentru construcţia proiectelor şi a doua oară pe partea de producţie şi furnizare ulterioară de energie internă pentru motorul economic al ţării, înlocuind adeseori exporturile şi generând circulaţie internă de bani în economie.

Şi un ultim detaliu tehnic foarte curios este că acea linie de transmisie a electricităţii produse în acest parc eolian, de 525 kV şi 800 km lungime de care vorbeam mai sus, va transmite curent continuu, nu alternativ, cum se practica până acum în mare parte la liniile terestre. Noi am explicat de curând într-un articol profund de ce noile parcuri eoliene maritime preferă să folosească linii HVDC cu curent continuu, iar explicaţia era în pierderile de transmisie la distanţe mari, pe de o parte, care pot fi mai mic la curent continuu deja, şi de cealaltă parte datorită faptului că japonezii de la Hitachi au conceput staţii de transformare din curent continuu în alternativ care minimizează pierderile şi schimbă radical randamentul întregii idei de a transmite curent continuu. Şi întrucât japonezii de la Hitachi sunt inventatorii şi deţinătorii celei mai performante tehnologii din acest domeniu, tot ei au fost contractaţi acum de SunZia să construiască liniile de transmisie şi toate staţiile de transformare. Astfel, cel mai mare parc eolian din emisfera vestică şi-a asigurat ingrediente hi-tech de la companii care sunt cu adevărat lideri şi inovatori în acest segment.

Foto: Aşa arată o staţie de transformare de curent continuu Hitachi Energy, în interior