În Norvegia a mai rămas o singură staţie de alimentare cu hidrogen deschisă, iar Toyota o va susţine pentru a evita închiderea

Propulsia cu hidrogen cunoaşte o istorie de-a dreptul dramatică în Norvegia, acolo unde în prezent a mai rămas deschisă o singură staţie de alimentare cu hidrogen în toată ţara, deşi cu doar 2-3 ani în urmă maşinile cu hidrogen erau încă promovate ca o alternativă cu viitor promiţător pentru maşinile electrice. Pe parcursul anului 2023, însă, s-au închis foarte multe staţii de hidrogen, iar norvegienii n-au mai vrut să cumpere maşini cu hidrogen, în toată ţara, pe parcursul anului fiind vândute doar 2 maşini cu hidrogen, faţă de 104.588 electrice. Şi din cele două se pare că cel puţin era din flota oficială Toyota. Acum, când în Norvegia a mai rămas ultima staţie deschisă publicului, a intrat şi Toyota în acţiune, anunţând că o va susţine.

E absolut clar de ce şi-ar dori Toyota să susţină existenţa staţiilor cu hidrogen, întrucât la nivel mondial Toyota Mirai e cel mai vândut model cu propulsie cu hidrogen. Însă nici la nivel mondial aceste maşini nu au fost tocmai un succes de vânzări, în anul 2023 fiind vândute doar 3.921 exemplare Mirai în toată lumea, dintre care 2.420 exemplare s-au vândut în California şi doar 1.501 în tot restul lumii. Iar februarie şi în California au fost anunţate închideri masive de staţii cu hidrogen, care au pus producătorul japonez în situaţia de a începe imediat după asta să ofere reduceri uriaşe, de până la 40.000 dolari, pentru Mirai în SUA.

În Norvegia, la început de an 2024 mai existau 4-5 staţii de hidrogen, dar în doar câteva luni numărul lor s-a redus la una singură. Mai există câteva private, pentru flote, dar acolo publicul larg nu are acces şi ele nu pot fi luate în calcul. Dacă ai un automobil privat cu hidrogen în Norvegia, însă, nu ai altă alegere decât să mergi la staţia Hynion, situată în Hovik, în zona Barum, o suburbie a oraşului Oslo, capitala Norvegiei. Staţia e situată la 11,7 km de centru oraşului Oslo, pe cel mai scurt şi circulat traseu pentru automobile. Deci, indiferent unde ai trăi în Norvegia, doar la această staţie mai poţi alimenta.

Iar în Norvegia mai există înmatriculate circa 270 automobile cu hidrogen, însă, la cât de rar se mai alimentează cineva, se pare că numărul celor care sunt private e foarte mic. Toyota a vândut 138 exemplare în toată istoria sa în Norvegia, deci ei revin jumătate din maşinile cu hidrogen din această ţară.

Susţinerea Toyota a venit cam târziu pentru infrastructura de hidrogen, atunci când în ţară a rămas doar ultima staţie. Şi această susţinere se va materializa în acoperirea costurilor pentru actualizări tehnice şi chiar anumite costuri operaţionale, pentru ca operatorul Hynion să nu-şi mai dorească să închidă şi această staţie. Toyota spus că va face tot ce e necesar pentru a menţine această staţie funcţională. Însă, tabloul actual cu o singură staţie cu siguranţă nu mai încurajează pe nimeni să mai cumpere un asemenea automobil, ci mai degrabă reprezintă o ultimă soluţie pentru cei care mai au aceste maşini în exploatare.

Această decadenţă a hidrogenului vine din nişte costuri logistice foarte mari pentru mentenanţa acestor staţii, ca motiv oficial, dar de fapt, la bază stă însăşi ineficienţa procesului de producţie, transportare, stocare, alimentare şi propulsie cu hidrogen. Pentru a produce un kilogram de hidrogen la scară industrială, se consumă 60 kWh de electricitate. Apoi, hidrogenul trebuie stocat lichid pentru a fi transportat, fapt care înseamnă răcirea lui la -253 grade Celsius, un proces care consumă din nou energie. Apoi, o staţie de alimentare costă circa 2 milioane de euro pentru că are nevoie din nou de rezervoare răcite, unde să menţină acel hidrogen lichid la -253 grade şi doar parţial îl transformă în stare gazoasă pentru alimentare. Dacă puţine maşini se alimentează, energia consumată pentru transportarea şi stocarea unui kilogram poate ajunge să crească de la obişnuitele 30% în plus faţă de producţie, până la o situaţie în care să echivaleze energia necesară producţiei sau chiar să o depăşească. Pentru că, dacă hidrogenul trebuie ţinut lichid săptămâni la rând sau luni, la un moment dat energia consumată va ajunge la valori absurde.

Iar pe lângă asta, la final o Toyota Mirai consumă între 0,8 şi 1,4 kg/100 km, ceea ce dacă luăm în calcul doar cei 60 kWh consumaţi la producţia unui kilogram de hidrogen înseamnă 48-84 kWh/100 km, circa de 3-4 ori mai mult decât o maşină electrică obişnuită, cu baterii. Şi asta se întâmplă nu din cauza că electromotoarele lui Mirai nu ar fi eficiente, ci pentru că transformarea hidrogenului în electricitatea prin pile de combustie mai dă pierderi suplimentare de energie, pe lângă cele pierdute la producţie.