Cea mai lungă autostradă de deşert din lume, construită în China cu o soluţie genială de vegetaţie şi zero CO2, a indicat rezultate curioase în primii doi ani

De multe ori, când vine vorba de rezolvarea unor probleme complicate generate de construcţii ambiţioase, cele mai geniale soluţii sunt cele inspirate din natură, iar dacă acestea mai sunt combinate cu energia regenerabilă, atunci rezultatele pot fi de-a dreptul uimitoare. China are încă din 1995 cea mai lungă autostradă de deşert din lume, numită autostrada Lunmin de către chinezi şi cunoscută internaţional drept Autostrada de Deşert Tarim. Ea are 552 km lungime, iar 446 km din aceştia traversează zone nepopulate de deşert, cu dune de nisip în jur. Şi asta genera o mare problemă iniţial.

Dunele de nisip ajungeau foarte repede să acopere porţiuni de autostradă şi să facă drumul impracticabil. După câţiva ani de probleme şi bătăi de cap cu mentenanţa permanentă, la începutul anilor 2000 s-a decis că plantarea unor arbuşti pe margini ar putea fi soluţia pentru a împiedica nisipul să ajungă pe autostradă.

Către anul 2008, se creare un sistem primar de irigare şi se plantaseră fâşii de vegetaţie. Generatoare diesel porneau periodic pentru a produce electricitatea necesară pompelor de irigare, iar rezultatul, deşi nu era încă perfect, era deja vizibil.

În 2022, însă, autostrada de deşert Tarim a devenit prima din China concepută după ideea de a deveni prima cu o soluţia genială de vegetaţie şi cu zero CO2 emis pentru aplicarea acestei soluţii.

La 2 iunie 2022 chinezii au inaugurat noua soluţie, care a constat în plantarea unor fâşii de vegetaţie mult mai mari, care să conţină şi copaci, şi mai multe plante cu rădăcini dense, nu doar arbuşti, într-o sumă de 20 milioane de copaci. Plantele iniţiale fuseseră alese dintre cele care rezistă în zone aride, dar în versiunea nouă au fost plantate şi dintre cele care au rădăcini mult mai ramificate şi care trăiesc în zone mult mai umede, având coroane mai dense, şi rădăcini mai puternice, pentru a menţine nisipul şi mai bine.

Problema e că asemenea plante n-ar putea trăi în condiţiile de până la 60-70 grade Celsius, cât ajunge temperatura nisipului în acest deşert. A fost nevoie, deci, de un sistem de irigare mult mai puternic, care să le ajute să crească, să genereze umbră, şi astfel temperaturile din jurul lor să nu mai fie de 60-70, ci de maxim 45-50 grade Celsius, cât ajunge aerul pe aici.

Noul sistem de irigare a renunţat complet la generatoarele diesel şi a aplicat panouri fotovoltaice. Pe toată durata autostrăzii există 86 de aglomerări de panouri fotovoltaice cu instalaţii electrice aferente, care transmit electricitatea produsă de panouri staţilor de pompare a apei.

În sistem există şi baterii, care pot stoca electricitatea necesară pentru 7 ore de funcţionare. Apa e pompată aproape în permanenţă cât e furnizată electricitatea, prin picurare.

Puterea totală instalată a panourilor fotovoltaice e de 3,54 MW, iar chinezii estimau iniţială că aceste panouri vor produc anual 3,62 GWh de electricitate.

Factorul de capacitate e un pic mai mic decât ar fi de obicei, însă, probabil tot din cauza nisipului de deşert, care trebuie curăţat periodic de pe panouri, fapt care se face în zilele noastre de obicei prin soluţii automatizate.

Acum, după doi ani de funcţionare a sistemului, chinezii au anunţat că 85% din copaci au supravieţuit, o cotă apreciată drept foarte bună. Aceştia au recunoscut că operarea pe baza energiei de la panouri fotovoltaice a demarat ceva mai târziu după inaugurarea oficială de la 2 iunie 2022, însă cifrele pe care le-au atins ulterior sunt mai bune decât cele estimate iniţial.

Cantitatea totală de electricitate generată până în prezent a cuantificat deja 5 GWh, în ceva mai mult de un an, după lansare în operare a sistemului. În mediu panourile produc 11 MWh de electricitate pe zi, ceea ce ar însemna ca 4 GWh pe an, deci ceva mai mult decât cele 3,62 GWh estimate iniţial.

Iar marele beneficiu e că autostrada e protejată de dunele de nisip, temperatura din jurul fâşiei de drum e mult mai confortabilă, mediul e mai plăcut datorită vegetaţiei, iar această vegetaţie e alimentată local cu zero CO2 din sonde de apă, cu pompe de irigare alimentate doar prin energie regenerabilă produsă de panourile fotovoltaice. Nu se mai consumă circa 1.000 tone de motorină anual pe generatoare şi nu se mai emite CO2 de către acestea. Iar pe lângă asta, copacii care cresc de-a lungul autostrăzii captează 20.000 tone de CO2 din atmosferă, spun chinezii.