China a construit primul tren din lume realizat din fibră de carbon, mult mai uşor şi mai eficient în consumul de energie

Fibra de carbon părea până de curând un material rezervat supercar-urilor şi hypercar-urilor de vârf, unde performanţele de top cereau o greutate redusă, iar numărul relativ mic de exemplare produse permiteau coacerea în cuptoare speciale a fibrei de carbon în componente de structură şi caroserie. Apoi BMW a pus la punct producţia industrială a fibrei de carbon pentru modelele i3 şi i8, apoi au existat maşini care au putut aplica componente tot mai mari şi mari turnate din acest material. Acum am ajuns la momentul în care chinezii anunţă că au construit un întreg tren din fibră de carbon.

Noul tren are numele de Cetrovo 1.0 şi a fost construit de uzina Qingdao Sifang, specializată în locomotive şi vagoane. Partea cea mai impresionantă e că fibra de carbon a fost folosită atât la structura scheletică de bază a trenului, cât şi la panourile exterioare care îi conturează forma.

Astfel, datorită fibrei de carbon, cadrul scheletic al trenului e cu 50% mai uşor decât unul convenţional, realizat din oţel. Caroseria exterioară e cu 25% în comparaţie cu cele convenţionale, realizate de cele mai multe ori din aluminiu sau oţel. Cu tot cu căptuşelile şi echipamentele de propulsie, întreg trenul de fibră de carbon e cu 11% mai uşor decât unul obişnuit.

Inginerii chinezi spun că beneficiile aceste reduceri de greutate sunt duble — un consum mai mic de energie pe de o parte şi o uzură redusă a şinelor de cale ferată şi roţilor de cealaltă parte.

Economiile în consumul de energie vor cuantifica circa 7%, ceea ce va însemna reduceri anuale de emisii CO2 de 130 tone.

Noul tren din fibră de carbon, care va opera pe linii de metro iniţial, poate atinge 140 km/h. Ca un mic detaliu pe care inginerii chinezi nici nu-l mai menţionează în mod special e faptul că acest tren e şi autonom, neavând nevoie de un mecanic de locomotivă pentru a-l conduce. Trenul a fost învăţat să facă faţă şi liniilor de cale ferată cu declivitate mare, atât la urcare, cât şi la coborâre.

Chinezii nu menţionează câte tone de fibră de carbon au trebuit să folosească la noul tren, dar aproximaţiile pot fi făcute din exprimările procentuale. Cert e că aceştia au menţionat că au trebuit să conceapă utilaje industriale noi pentru a putea „coace” asemenea piese uriaşe.

Totodată, datorită scalării, dar şi abordării tipice chinezeşti, aceştia au reuşit să reducă şi costul de producţie mai jos decât media pieţei, fără a menţiona exact cifra. Ştim însă că la începuturile acestui material, producţia a 1kg de fibră costa 440 dolari, iar în ultimii ani a ajuns la circa 15,5 dolari/kg. Deci, e clar că inginerii chinezi au reuşit să coboare semnificativ şi sub 15 dolari per kg, probabil pe la 9-10 dolari datorită scalării, iar asta e deja de doar 3-4 ori mai mult decât costul oţelului, de circa 2-3 dolari/kg în cea mai bună calitate. Sună ca o diferenţă mare ocup, dar pentru un tren de câteva zeci de tone, care în forma fibrei de carbon cântăreşte mult mai puţin, acea diferenţă se poate răscumpăra în timp prin economisirea de energie.