Trei drumuri construite mai bine de un an în urmă în Moldova, înainte de summit-ul CPE, au fost recepţionate abia acum de către ASD

Anul trecut, la 1 iunie 2023, Republica Moldova a găzduit summit-ul Comunităţii Politice Europene, unde au venit circa 50 de preşedinţi şi prim-miniştri din toată Europa, într-un eveniment istoric, de o anvergură nemaivăzută pentru Moldova. Pregătirile pentru acel eveniment au presupus multe lucruri făcute cu o viteză nemaivăzută, iar printre ele s-au numărat şi reabilitatea drumului de la aeroportul Chişinău spre satul Bulboaca, unde a avut loc summit-ul, dar şi câteva drumuri de acces spre el. Ei bine, chiar dacă lucrurile au fost făcute foarte repede atunci şi drumurile noi au fost folosite cu bine pentru acel eveniment, se pare că cei de la ASD (Administraţia de Stat a Drumurilor) au fost mai exigenţi de cât ar fi aşteptat toţi şi au impus condiţii de remediere a micilor imperfecţiuni şi defecte, care au mai luat aproape un an, până ca abia acum să aibă loc recepţia finală.

Am trasat pe hartă, pentru o percepţie mai clară, traseele menţionate de ASD sub forma denumirilor de drumuri şi borne kilometrice. Cea mai lungă porţiune de drum o reprezintă cea de pe traseul R2 propriu-zis, de la Sângera până la intrarea în Bulboaca, pe o porţiune de 26,2 km.

O altă porţiune, de doar 900 metri, se conţine în traseul G108, care e una din intrările spre Bulboaca.

Cea de-a treia porţiune e conţinută în traseul G109, care reprezintă ce-a de-a doua intrare spre Bulboaca şi totodată drumul de legătură cu traseul M5.

Per total, lucrările la acest drumuri, realizate iniţial şi apoi completate, au presupus fortificări de fundaţii, amenajarea de sisteme de scurgere a apelor pluviale, aplicarea unui nou strat de asfalt, dar şi amenajarea mai multor zone adiacente drumurilor.

ASD spune că acum toate imperfecţiunile şi defectele au fost remediate, iar astfel a anunţat recepţia finală a tuturor segmentelor menţionate mai sus.

Poate părea un pic bizar, desigur, că recepţia a avut loc atât de tardiv faţă de construcţia iniţială, însă atunci s-a acţionat sub presiunea unui termen restrâns, iar faptul că recepţia finală nu a fost făcută atunci în acelaşi ritm de presiune de termeni este un lucru bun în esenţă, care ar trebui să asigure că lucrările făcute repede atunci au fost completate ulterior şi într-un final s-a ajuns la standardele de calitate necesare.