Inginerii sud-coreeni vor să treacă tancurile şi vehiculele militare la operare pe bază de hidrogen, pentru a salva planeta

Tendinţa de a salva planeta prin reduceri de emisii şi noxe oriunde este posibil e una admirabilă în aproape toate cazurile imaginabile, dar atunci când ea ajunge la tehnica militară lucrurile pot ajunge să sune a disonanţă cognitivă.

Desigur, pot exista şi exemple când iniţiativele de reducere a emisiilor sunt cât se poate de logice, precum sistemul de propulsie hibridă anunţat în această vară de inginerii Rolls-Royce pentru tancuri, iar logica acelui sistem e în faptul că datorită posibilităţii deconectării motorului principal, tancul poate fi mai silenţios, atât în înaintări lente, cât şi în staţionări mai îndelungate.

Foto: Tancul cu sistem de propulsie hibridă, conceput de Rolls-Royce

Însă acum inginerii sud-coreeni de la Hyundai, Kia, Doosan şi din armata ţării vor să treacă navele de luptă, submarinele, tancurile, vehicule blindate mai mici şi chiar dronele la hidrogen, pentru a reduce poluarea şi a salva planeta, or, ei spun că vehiculele şi navele militare sunt printre cei mai mari poluanţi la nivel global, având o cotă de 5,5% de emisii globale.

Sud-coreenii au avansat foarte mult în tehnologia hidrogenului în ultimii ani. În ianuarie scriam despre o mini-fabrică modulară pentru producţia de hidrogen, de forma unui container, lansată de sud-coreenii de la Doosan. Tot în ianuarie, compania-fiică a Doosan, HyAxiom, a lansat instalaţia modulară de talie similară cu pile de combustie, care consuma hidrogen pentru a produce electricitate şi totodată căldură, sporind astfel foarte mult randamentul final.

În iulie scriam şi despre primul bloc locativ din lume, inaugurat tot în Coreea de Sud, care e complet electrificat şi încălzit prin asemenea instalaţii ce consumă hidrogen şi produc electricitate şi căldură. Iar ieri anunţam şi despre cea mai mare fabrică din lume de producţie a hidrogenului din plastic şi din deşeuri menajere, creată tot de sud-coreeni.

Ei bine, dacă toate astea sunt cu adevărat admirabile şi pot aduce un impact excelent de mediu, atunci în domeniul militar lucrurile sunt un pic mai bizare prin însăşi scopul acestor vehicule. Totuşi, inginerii sud-coreeni de la entităţile enumerat mai sus anunţă că participă într-un program prin care vor dezvolta împreună vehicule militare propulsate cu hidrogen şi şi-au împărţit responsabilităţile.

Hyundai Rotem, o subsidiară din grupul Hyundai, va dezvolta motoare pentru tancuri şi vehicule blindate mari care vor funcţiona pe bază de hidrogen. Kia va dezvolta vehicule blindate mai mici care vor funcţiona pe hidrogen, având la bord o instalaţie de pile de combustie care va produce 100 kW de electricitate în timp real, iar cu ajutorul unei baterii puterea instantanee livrată electromotoarelor va putea varia.

Cei de la Doosan vor dezvolta drone propulsate pe hidrogen, iar aici nu e foarte clar dacă e vorba de combustie directă sau de pile de combustie mai mici.

Iar toate aceste echipe vor dezvolta împreună şi un vehicul militar numit H-Moving Station, care va avea rol de cisternă mobilă cu hidrogen, pentru alimentarea altor vehicule militare printr-un standard comun. Vehiculul va transporta 50 kg de hidrogen pentru a alimenta vehiculele militare în antrenamente şi pe câmpul de luptă.

Cum arată un camion militar Tatra cu rol de cisternă convenţională

Armata sud-coreeană spune că folosirea hidrogenului va permite camuflarea mai bună a vehiculelor în faţa inamicului, întrucât acestea pot opera mult mai silenţios decât vehiculele diesel. Dar marele scop e reducerea emisiilor şi salvarea planetei. Chiar dacă salvarea planetei e atribuită aici tocmai vehiculelor care sunt create să provoace distrugeri, ale vieţilor şi planetei.

Şi apoi, 50 kg de hidrogen transportaţi într-o cisternă sunt extrem de puţini şi pot ajunge pentru vreo 7-8 vehicule ca Toyota Mirai, iar dacă vorbim de tancuri — ar putea fi vorba doar de vreo două tancuri. Asta va reduce drastic eficienţa logisticii de alimentare pe câmpul de luptă, nemaivorbind de obişnuitele probleme cu conectarea furtunurilor de alimentare cu hidrogen, de necesitatea creării presiunii suficiente pentru a alimenta, de timpul necesar sau de alte riscuri aferente acestor procese. Pilele de combustie folosesc metale rare, precum iridiul, ceea ce le limitează numărul ce poate fi produs în lume de cantitatea de iridiu extrasă, iar durata lor de viaţă, la fel ca şi a bateriilor din sistemul de propulsie, poate fi mult mai mică decât al unor tancuri obişnuite, puse la conservare, nemaivorbind de costuri aferente.

Inginerii sud-coreeni spun în apărarea lor că, de fapt, mai mult de două treimi din emisiile vehiculelor militare sunt generate în condiţii de pace şi în regiuni fără război. Dacă gândim doar din perspectiva păcii permanente, ar fi perfect să avem vehicule cu zero emisii. Însă rolul vehiculelor militare trebuie să fie gândit şi din perspectiva celui mai rău şi mai intens scenariu, când de performanţa lor totală depinde dacă o ţară se poate apăra şi-şi poate salva oamenii. Iar atunci tot ceea ce arată frumos în condiţii de pace poate deveni imediat inutil şi inutilizabil în condiţii de război adevărat şi nemilos. Iar un tanc care trage sau care explodează în urma unui obuz pe care-l primeşte ajunge să facă prea puţină diferenţă dacă avea un sistem de propulsie diesel sau unul cu hidrogen. Urmările războiului sunt prea drastice pentru planetă şi pentru vieţile oamenilor pentru a gândi în asemenea termeni, probabil. Iar ultima picătură de absurditate este că, de fapt, din cantităţile alea uriaşe de emisii ce revin vehiculelor militare, 80% le revine avioanelor militare, şi doar 20% tuturor navelor, submarinelor, tancurilor şi vehiculelor blindate luate la un loc. Astea fiind spuse, acest program sud-coreean de creare a armatei care să ruleze pe hidrogen pare şi mai greu de încadrat într-o albie a unor lucruri cu adevărat utile.