Coreea de Sud construieşte prima sa navă transportatoare de CO2 lichefiat, pentru a-l stoca în adâncurile mărilor

În ultimii ani, tehnologiile de captare a CO2-ului din atmosferă au evoluat tot mai mult, atât în randament şi metode, cât şi moduri de utilizare sau stocare a CO2-ului captat. În decembrie anul trecut scriam despre o echipă de ingineri britanici care vor să fabrice combustibil de aviaţie din CO2-ul captat şi în esenţă aproape toţi combustibilii sintetici au nevoie de captare iniţială a CO2-ului din aer, de acolo venind atomul de carbon în cel mai util mod. Tot în decembrie scriam despre o echipă de ingineri din Italia care au primit 60 milioane de euro pentru a construit o baterie CO2, doar că acolo e vorba doar de folosirea unui volum iniţial de CO2 captat, întrucât e un ciclu închis. În luna mai a acestui an scriam deja despre inaugurarea în Islanda a celei mai mari fabrici de extragere a CO2-ului din atmosferă de către inginerii din Elveţia.

Foto: Fabrica de extragere a CO2-ului din atmosferă din Islanda

Tot în ultimii ani se discută intens că sondele maritime din care s-au făcut extrageri de gaz sau petrol ar putea fi folosite pentru stocarea de CO2 în diverse forme, inclusiv pietrificat, întrucât acele spaţii subterane sunt bine izolate şi deja create, iar astfel practic omenirea reîntoarce carbonul extras anterior sub formă de gaz metan sau petrol. Japonia chiar a anunţat în această primăvară un asemenea plan de lungă durată de captare a CO2-ului de la marii jucători industriali, pentru a-l stoca ulterior în adâncurile oceanului Pacific, de lângă ţărmul Asiei.

Danemarca a şi efectuat o primă asemenea operaţiune de stocare a CO2-ului în adâncurile mărilor încă în 2023. Inginerii şi chimiştii danezi au ales să lichefieze CO2-ul prin răcire, care e plasat în cisterne speciale de înaltă presiune şi transportat în larg la bordul unei nave, după care e pompat în adâncuri în cavităţile subterane lăsate de fostele sonde, la circa 1.800 metri adâncime. Pompele utilizate sunt amplasate direct pe fosta platformă, care a fost reutilată în acest sens, dar era nevoie şi de o navă care să transporte CO2-ul utilizat.

La acel moment încă nu exista vreo navă care să fi fost construită de la zero cu acest scop, iar cele folosite la transportare de gaz lichefiat nu pot fi folosite din cauza regimului diferit de temperatură de lichefiere. Aşa că danezii au convertit atunci o navă pe nume Aurora Storm, care a fost construită ca navă pentru furnizarea de componentele şi produse pe platforme maritime. Nava a primit cisterne specializate la suprafaţă, care nu oferă un volum prea mare de stocare, dar pentru primele operaţiuni pilot erau suficiente şi permiteau folosirea cu scopuri dualiste ale navei.

Foto: Nava Aurora Storm, folosită de danezi

Însă, între timp în şantierele navale ale lumii au demarat construcţii ale primelor nave specializate în transportul CO2-ului lichefiat. În luna aprilie a acestui an în China a fost lansată la apă prima asemenea navă specializată în China, în cadrul proiectului Northern Lights, format de giganţii energetici Shell, Equinor şi TotalEnergies. Scopul acelui proiect e conturarea unui rol de lider a acestei noi industrii de captare şi stocare submarină a CO2-ului, în cazul acestui proiect fiind folosite sonde din Marea Nordului de lângă Norvegia.

Ei bine, de curând şi Coreea de Sud, prin gigantul său industrial HD Hyundai Mipo, a demarat construcţia primei sale nave specializate în transportul de CO2 lichefiat, abreviat drept LCO2. Corea de Sud e unul din cei mai mari constructori de nave din lume, iar Hyundai are o poziţie dominantă în această industriei, deci nu putea rămâne în urmă faţă de tendinţele acestei noi industrii.

Prima navă sud-coreeană de transportare a CO2-ului va avea 159,9 metri lungim, 27,4 metri lăţime şi 17,8 metri înălţime, având şi categorie 1C de rezilienţă la navigarea prin ape îngheţate. Rezervoarele sale pot menţine temperatura de -55 grade Celsius, necesară pentru păstrarea în stare lichefiată a CO2-ului, la o presiune de 5 atmosfere. Această caracteristică o face compatibilă şi cu transportarea de amoniac în rol de combustibil naval în viitor, dacă se va dori.

Foto: Aşa arată designul primei nave sud-coreene specializată în transportarea de CO2 lichefiat

Nava va putea transporta 22.000 de metri cubi de CO2 lichefiat, ceea ce însemnă că această navă are o capacitate de aproape 3 ori mai mare decât nava celor de la Northern Lights, care dispune de 7.500 metri cubi în capacităţi de stocare. Iniţial, noua havă construită de sud-coreeni va fi propulsată cu motoare ce vor consuma gaz natural, însă în perspectivă e planificată trecerea lor la combustie de amoniac, pentru a avea zero impact de CO2 şi pentru transportarea CO2-ului în mare.

Inginerii sud-coreeni lucrează deja la proiectarea unei nave şi mai mari de 40.000 metri cubi, deci e clar că vorbim de răsăritul unei noi industrii de captare şi stocare CO2, prin care multe companii emitente de CO2 vor plăti pentru ca aceşti operatori să preia un echivalent de CO2 şi să-l stocheze în mare, eliberându-le astfel certificate care le confirmă că impactul acelor companii faţă de mediu a fost neutralizat.