Mitsubishi Outlander

Nu mai e secret pentru nimeni că industria auto se află într-o perioadă dificilă cauzată de nesiguranţa economică globală. Foarte mulţi producători se află în faţa unor decizii dificile, când vânzările nu merg tocmai bine, iar costurile rămân mari. Se nasc noi alianţe între producători, se nasc noi modele clonate, şi puţini rămân cei care pot să reziste de unii singuri în faţa provocărilor majore ale timpului.

Vă aşteptaţi, probabil, să zicem acum că Mitsubishi a fost nevoit să facă anumite sacrificii atunci când a creat noul Outlander, iar situaţia economică actuală îl scuză cumva. De fapt, nu asta am vrut să spunem. Lucrurile stau chiar exact invers. Mitsubishi e încă unul din acei producători solitari, care merită admiraţie pentru curajul cu care se încăpăţânează să se descurce de unul singur în condiţii atât de dificile. Veţi spune „păi generaţia precedentă Outlander a fost clonată pe Peugeot 4007 şi Citroen C-Crosser” şi e adevărat, doar că în acele cazuri francezii au preluat întru totul modelul şi au schimbat câteva elemente de caroserie în conformitate cu designul lor, iar Mitsubishi a fost cel care a elaborat ingineria în totalitate.

Mitsubishi a mai avut a învăţa, între timp, lecţia dură a Europei continentale occidentale, care i-a arătat clar că nu este dorit acolo. De ce? Impuneri tot mai dure de norme ecologice, pe care, ca să le respecţi, trebuie să trişezi prin motoare turboaspirate de cilindree mică. Costuri tot mai mari de producţie la unica uzină Mitsubishi din Europa... Şi toate condimentate cu vânzări extrem de slabe şi pretenţii extrem de mari de design şi forme futuristice faţă de maşini. Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană a devenit insuportabil de pretenţioasă pentru producătorii de maşini, remunerându-i cu vânzări extrem de slabe pentru efortul de a se conforma acestor pretenţii. Într-un astfel de context, când lumea mare cere cu totul altceva decât standardele imaginare ale birocraţilor din UE, orice manager responsabil ar fi nevoit să ia o decizie radicală, reorientându-şi eforturile de dezvoltare şi strategie către zonele care pot aduce cu adevărat vânzări companiei, asigurându-i viitorul şi prosperitatea. Asta au făcut cei de la Mitsubishi. Rusia şi CSI sunt pieţele care au apreciat cu adevărat precedenta generaţie Outlander şi i-au preţuit calitatea SUV-ului de a rezista excelent în timp pe drumuri imperfecte, dar i-au criticat designul prea europenizat de agresiv, mai ales după facelift. În acest context, inginerii şi designerii Mitsubishi şi-au focalizat întreaga atenţie spre aceste regiuni, dar şi spre regiuni similare ale globului, ascultând mult mai aproape ce-şi doresc oamenii cu adevărat de la o maşină de acest preţ şi această arhitectură. Ei bine, răspunsul este pe cât de firesc, pe atât de contradictoriu cu tendinţa generală a premierelor de astăzi: un design ceva mai clasic, un confort ceva mai mare, chiar cu sacrificarea anumitei doze de sportivitate şi materiale moi şi plăcute la interior.

Mitsubishi declară că noul Outlander este rezultatul a ceea ce-şi doresc oamenii cu adevărat de la o maşină de acest fel. Oameni care trăiesc în regiuni cu drumuri imperfecte, cu climă dură şi cu combustibil mai puţin calitativ. Noi am aşteptat cu mare interes primul nostru contact cu noul Outlander şi iată-l acum în faţa noastră. Să vedem ce oferă noul Outlander cu adevărat, cât de mult s-a schimbat şi cât de mult corespunde el declaraţiilor creatorilor săi!

Design exterior şi prezenţă De la prima vedere e clar – noua generaţie Mitsubishi Outlander a adoptat un design cu mult mai moderat şi echilibrat, Dacă din primele imagini oficiale neclare, publicate de japonezi, se putea concluziona că designul e oarecum lipsit de expresivitate, la primul contact pe viu se poate spune cu certitudine că şi noua modestie Mitsubishi are un şarm interesant, mai ales la partea frontală.

Nouă ne place mai ales grila frontală, cu cele două linii care se apropie captivant de emblema mărcii, poziţionată discret pe centru. Această grilă continuă reuşit în conturul blocurilor optice, iar o parte a acestuia îşi are continuarea într-o nervură curioasă pe bara de protecţie faţă. Nu o fi cel mai agresiv design, aşa cum e la modă acum, dar expresivitatea e asigurată printr-o discreţie clasică japoneză, care îşi menţine actualitatea foarte bine în timp. La partea spate, ochiul nostru infectat de virusul europenizării nu se poate împăca, totuşi, cu liniile de acolo.

Felinarele se cereau a fi ceva mai mari parcă ori, cel puţin, elementul de iluminare pentru marşarier trebuia pus pe hayon, în loc de bara de protecţie, pentru a da mai multă expresivitate elementului ce asigură conexiunea dintre cele doură blocuri optice.

Privit din lateral, silueta lui Outlander nu a suferit mari modificări faţă de generaţia anterioară, ceea ce va asigura în continuare suficient spaţiu pe înălţime pentru toţi ocupanţii şi un portbagaj practic.

Designul nou, mai puţin agresiv, are, însă, şi un beneficiu neaşteptat: rezistenţa aerodinamică a scăzut considerabil, coeficientul aerodinamic îmbunătăţindu-se de la 0.36 la 0.33. Dinamică motor Sub capota modelului testat de noi e amplasat cel mai puternic motor disponibil deocamdată pentru noul Mitsubishi Outlander – un benzinar aspirat natural de 2.4 litri, care dezvoltă 167 CP. Cine îşi aminteşte de precedentul Outlander, ştie că acolo exista un motor similar de 2.4 litri, dar care dezvolta cu câţiva cai-putere mai mult (170). De ce a ales Mitsubishi să reducă puterea motorului său, vă întrebaţi? Ei bine, răspunsul e unul foarte practic, adaptat pentru regiunile cu combustibil imperfect. Marea majoritate a maşinilor de astăzi pot rula cu benzină cu cifră octanică 95, iar teoretic pot îndura şi o benzină cu cifră octanică de minim 91. Noul Oultander însă, e prevăzut să ruleze în mod normal cu benzină cu cifră octanică 91-92, şi chiar 95, iar în cazuri excepţionale poate îndura şi o cifră octanică de până spre 80! Iar asta înseamnă că în orice sătuc îndepărtat al CSI-ului, Thailandei sau Americii maşina Dvs. va înghiţi fără probleme orice benzină rezonabilă.

Mai mult ca atât, deşi valoarea cuplului maxim nu a crescut şi constituie 222 Nm, în condus motorul îţi dă senzaţia unei mai elasticităţi mult mai bune, graţie faptului că o mare parte din acest cuplu este disponibil pe o plajă mai mare de turaţii. La rotaţii joase propulsorul e mult mai vioi şi mai dornic să livreze un cuplu util. Totuşi, dacă vreţi să recurgeţi la starturi rapizi, cu acceleraţie maximă de pe loc, veţi constata că transmisia automată şi „creierul electronic” al motorului nu-i permit acestuia să-şi pună în aplicare întregul potenţial în momentul startului. Trei, doi, unu... şi startul, cu pedala de acceleraţie în podea, nu vă va afunda în scaun, ci veţi descoperi că motorul urcă în turaţii lent, fără efort, iar abia când atinge peste 3,000 rpm este lăsat să se comporte ceva mai agresiv. Atunci când problema e în capacitatea motorului de a propulsa maşina, îl simţi pe acesta răbufnind din toate puterile, în încercarea de a propulsa maşina, chiar dacă nu o poate face rapid. La Outlander, însă, chiar dacă tu apeşi brusc pedala la start, sistemele electronice ale maşinii îi comandă motorului un start mai moderat şi abia când urci niţel în turaţii, aceleaşi sisteme electronice îi permit motorul să se dezlănţuie mai simţitor. Anume această intermediere te face să simţi că motorul ar putea oferi mai mult, dacă ar fi lăsat să o facă. O transmisie manuală ar putea dezvolta ecuaţia, însă, aflăm că Outlander vine doar cu transmisii automate. Iar cel de-al doilea motor disponibil pentru Outlander este un benzinar de 2.0 litri, de asemenea aspirat natural, care livrează 147 CP. Este şi el evoluat de pe precedentul propulsor de 150 CP, fiind la fel de adaptat să facă faţă combustibilului de cifră octanică mai joasă. Mai mult ca atât, cu acest motor Outlander e disponibil atât cu tracţiune integrală, cât şi cu tracţiune pe puntea faţă. Operare transmisie Cutia automată de viteze, prezentă pe noua generaţie Outlander, e una evoluată din cea a precedentei generaţii. Vorbim deci, de o transmisie cu raport continuu variabil, care ajustează în permanenţă raportul de transmitere a cuplului motor către roţi în funcţie de viteză şi solicitare. Inginerii Mitsubishi declară că au ajustat transmisia pentru o mai bună eficienţă, pe de o parte, şi pentru reacţii mai prompte la schimbarea regimului de condus, de cealaltă parte. Eficienţa mai bună se simte pe viu, în cifra de consum de pe bord, însă reacţiile mai prompte par a fi un pic exagerate, de fapt. Atunci când rulezi, spre exemplu, cu 80 km/h şi îţi doreşti să accelerezi ceva mai rapid până la 100 km/h, apeşi pedala ceva mai puternic, dar în limite moderate. În acest caz, transmisia lui Outlander retrogradează mult de tot raportul de transmitere a cuplului, astfel încât turaţiile motorului urcă parcă prea sus în tentativa de a asigura un bun dinamism de acceleraţie. Şi aici apare din nou senzaţia că motorul nu este lăsat din start să îşi transpună întreaga forţă în acceleraţie. Dar totuşi, toată această suită de acţiuni asigură un bun dinamism maşinii pentru depăşiri şi efectul dorit de acceleraţie se obţine.

Transmisia nu dispune de un regim sportiv de condus, însă oferă un regim manual de schimbare a unor raporturi predefinite, cu ajutorul padelelor de lângă volan. Schimburile se realizează cu o oarecare ezitare specifică acestui tip de cutii de viteze, însă totuşi regimul manual îţi dă şansa unui control mai mare asupra dinamicii maşinii. Manivela transmisiei ne impresionează însă printr-o „nouă”, demult uitată, poziţie „L” (LOW). Acest regim exista acum mulţi ani la unele SUV-uluri şi nu neapărat SUV-uri, şi activa fie un demultiplicator de cuplu, pentru a transmite cuplul motorului la viteze mici de înaintare în condiţii dificile, fie menţinea turaţiile în limite moderate pentru a înainta mai sigur în condiţii de carosabil foarte alunecos. Ei bine, întrucât noul Outlander nu are nici un demultiplicator de cuplu adevărat la bord, regimul L îndeplineşte mai degrabă cea de-a doua funcţie, de a menţine motorul în turaţii joase, evitând pierderea aderenţei la urcarea în pantă pe un carosabil acoperit cu gheaţă, spre exemplu.

Ce face, deci, Outlander în offroad? Precedenta generaţie Outlander nu se lăuda cu caracteristici prea serioase de offroader. Unghiul de atac era mic din cauza barei de protecţie frontale agresive, iar sistemul de tracţiune integrală avea performanţe bune doar pe carosabil alunecos, şi mai puţin impresionante atunci când gluma se îngroşa cu un noroi ceva mai dens. Noul Outlander nu te duce cu ideea că ar fi schimbat ceva esenţial la acest capitol. Totuşi, după primele zone de offroad abordate, sesizezi că maşina are un unghi de atac mult mai bun datorită formei teşite a părţii inferioare a caroseriei. Apoi aflăm că şi garda la sol e una foarte generoasă – de 21 cm, fapt care permite abordarea foarte îndrăzneaţă a denivelărilor cu adevărat serioase de offroad. Cum se comportă tracţiunea integrală atunci când pierde aderenţa, însă? Generaţia anterioară Outlander aducea trei regimuri pentru tracţiunea integrală – 2WD, 4WD AUTO şi 4WD LOCK. Noul Outlander a schimbat tabloul şi a exclus cu totul regimul 2WD, în locul lui existând regimul 4WD ECO. Acest regim transmite cuplul motor în mare parte roţilor faţă, însă la porniri întotdeauna cel puţin 10% din cuplu se va distribui şi punţii spate, iar atunci când maşina va pierde aderenţă, roţile vor spate vor primi o mai mare parte din cuplu. Următorul regim include tracţiunea integrală permanentă, dar distribuie variabil cuplul între punţi, în timp ce 4WD LOCK asigură o distribuţie egală între punţi, după care sistemele electronice asigură distribuţia între roţile unei punţi. În offroad adevărat, în lumea reală, primele două regimuri îţi dau şansa să mai ridici praful (sau noroiul) uneori, atunci când maşina pierde aderenţă. Se simte şi intervenţia sistemelor electronice, care mai stăvilesc din dorinţa roţilor fără aderenţă de a rula în gol şi distribuie o parte din cuplu către roţile conectate cu pământul. Regimul LOCK asigură o distribuţie ceva mai eficientă a cuplului, mai bună decât în cazul precedentei generaţii, dar totuşi nu vă aşteptaţi la performanţe de offroader adevărat. Performanţa mai bună a tracţiunii integrale a noului Outlander este dată de montarea mai multor senzori electronici care analizează mai inteligent condiţiile de carosabil şi distribuie mai bine cuplul. E evoluţie de intelect, dacă vreţi, cu efecte bune şi utile în viaţa reală. Feedback direcţie şi manevrabilitate în viraje Dacă pe teren accidentat noua generaţie Outlander se descurcă mult mai bine decât predecesorul său, atunci în condus de asfalt sesizezi că Outlander şi-a pierdut o mare parte din pedigree-ul sportiv, înlocuindu-l cu o doză mult mai mare de confort. Direcţia a devenit mediocră şi neinformativă, în dorinţa de a se izola de textura carosabilului. Dacă înainte Outlander avea chiar un exces de sportivitate, acum noua generaţie suferă de un comportament moale la abordarea virajelor sau la simularea unor evitări rapizi de obstacole. Totuşi, să fim foarte clari – nu vorbim de un comportament prea moale a maşinii, până la „sindromul bărcii”, cum îl numim noi. Lucrurile rămân într-o arie în care simţi în continuare că ai un control foarte bun al maşinii.

Volanul are şi un ciclu mai lung de rotaţie de la o extremitate la alta, realizat tot în dorinţa de focusa modelul mai mult spre confort. Nu mă îndoieasc de faptul că cei care pun un mai mare preţ pe confort vor fi perfect satisfăcuţi de această evoluţie, dar pentru noi e o schimbare prea radicală de caracter parcă...

Confort la rulare ...Schimbare care vine însoţită de un alt beneficiu major însă: confortul la rulare. Outlander a devenit acum cu mult, mult, mai capabil să absoarbă denivelările şi imperfecţiunile asfaltului, chiar dacă arhitectura suspensiei nu a avut modificări radicale. Inginerii de la Mitsubishi s-au asigurat că păstrează o arhitectură verificată în timp, dar o echipează cu elemente de rigiditate mai puţin extremă, pentru a-i asigura maşinii un comportament mult mai confortabil. Îmi amintesc de precedentul Outlander, cu roţi de 18 inch. Era o maşină foarte ridigă în denivelări, care nu vroia nici în ruptul capului să înghită şocurile asfaltului. Noul Outlander din testul de astăzi are de asemenea jante de 18 inch, iar tabloul e unul care diferă considerabil. Maşina e cu adevărat confortabilă şi inghite exemplar toate provocările carosabilului. Şi dacă în condiţiile drumurilor noastre, sportivitatea accentuată nu prea are unde să se manifeste, atunci creşterea în confort şi capacitate de absorbţie a suspensiilor e exact ceea de ce ai nevoie cu adevărat pentru a rămâne satisfăcut de experienţa exploatării maşinii. Anume în această schimbare de caracter se simte migrarea lui Outlander de la o sportivitate poate prea extremă la un confort mai tangibil şi mai practic, capabil să ofere beneficii mult mai palpabile pentru exploatarea cotidiană.

Izolare fonică O altă dovadă a schimbării la faţă a lui Outlander în conformitate cu ceea ce caută clienţii din regiunile sus menţionate ale globului e izolarea fonică. Noua generaţie Mitsubishi Outlander aduce un confort acustic mult mai bun la bord, ridicându-se chiar peste media japonezelor şi coreenelor din acest segment. Se mai simte un uşor zgomot de rulare a anvelopelor în spate, iar sunetul motorului turat mai tare pătrunde în habitaclu, însă ambianţa generală s-a îmbunătăţit considerabil.

Design interior / ergonomie Prima deschidere a uşii noului Mitsubishi Outlander îţi oferă o surpriză aproape neaşteptată. Interiorul maşinii s-a maturizat într-atât de mult, încât este de nerecunoscut şi te întrebi dacă te afli cu adevărat într-un Mitsubishi.

Nici un alt model al mărcii nipone nu aduce o atenţie atât de exemplară la detalii, la design şi concepere a interiorului! Designul bordului este focusat spre cel de la volan, consola centrală având o delimitare care o încadrează în spaţiul dedicat şoferului. E plăcut să descoperi şi un nou design al cadranelor de bord, iar pe consola centrală comenzile sistemului de climatizare denotă o ergonomie clasică, reuşită şi din nou, foarte maturizată. Noul Outlander nu mai are elemente experimentale la interior, care ar vrea să testeze oarecum reacţiile ocupanţilor faţă de noile idei de design. Nu, aici totul a trecut deja de etapa experimentelor, până la confirmarea unei identităţi integre, plăcute şi extrem de reuşite!

Calitate materiale interior Iar atmosfera dată de reuşita formelor şi a designului interior e însoţită şi de materiale de o calitate cu adevărat excelentă. Plasticul este solid, bine prelucrat şi bine asamblat, bordul e acoperit cu material moale, pielea e şi ea de o calitate foarte bună, iar pe uşi şi bord mai regăsim şi inserţii calitative, în stil de fibră de carbon! Ei bine, pentru folosirea şi îmbinarea unor materiale atât de calitative la interior, noul Outlander merită toată lauda!

Spaţiu / confort pasageri faţă Această ambianţă maturizată până la o calitate gustativă excelentă, asemeni unui vin de colecţie, te predispune şi la o relaxare plăcută la interior. Iar primii kilometri făcuţi cu maşina şi confortul suspensiei îţi îţi sporesc această senzaţie. Şi, dacă la toate se mai adaugă profilarea reuşită a scaunelor faţă şi spaţiul generos disponibil aici, atunci pe locurile faţă în noul Outlander se călătoreşte în confort deplin.

Spaţiu / confort pasageri spate În spate, însă, ca şi în cazul precedentului Outlander, confortul este redus din cauza spătarelor scurte ale banchetei de acolo. În schimb, bancheta dispune de reglaje individualizate, iar spaţiul pe înălţime este foarte generos.

Practicism portbagaj Noua generaţie Outlander poate veni cu un hayon acţionat electric, ceea ce distinge oarecum modelul faţă de concurenţi. Nu e un gadget absolut necesar, însă, pe condiţii de ploaie, atunci când caroseria e murdară, această funcţie se poate dovedi a fi foarte practică.

Configuraţia spaţiului disponibil în portbagaj e una practică, aici putând fi încărcate cu uşurinţă obiecte voluminoase. Mai mult ca atât, bancheta spate poate fi rabatată complet, asigurându-se astfel formarea unui spaţiu imens pentru obiecte cu adevărat mari.

Consum Ei bine, toate modificările realizate la propulsor şi transmisie aduc beneficii simţitoare în cifrele de consum. Dacă precedenta generaţie Outlander, cu motor 2.4 litri şi transmisie automată, avea un consum mixt de 8.8 litri/100 km şi unul extra-urban de 7.1 litri, atunci noua generaţie aduce un consum de doar 7.9 litri/100 km în regim mixt şi 6.4 litri/100 km în regim extra-urban. Şi deoarece vorbim de un propulsor aspirat natural, cifrele declarate în fişa de date tehnice pot fi atinse cu puţină străduinţă. Noi am atins 7.6 litri/100 km după un condus de traseu condimentat cu o escapadă de offroad, toate pe o distanţă de peste 100 km. Mai mult ca atât, faptul că Outlander poate fi alimentat în regim normal cu combustibil de cifră octanică 92 oferă şansa unei economii suplimentare la preţul benzinei plătite la pompă.

Preţ de achiziţie În ţara noastră, preţurile noii generaţii Outlander pornesc de la un preţ la aproximativ 19,800 euro, valabil pentru versiunea cu motor de 2.0 litri, transmisie automată şi tracţiune pe faţă. Dacă luăm în consideraţie că în acest preţ este deja oferită şi transmisia automată, atunci putem declara că noul Outlander dispune de o poziţionare foarte competitivă de preţ între concurenţii săi.

Motorizarea de top, cu echipări de top, pe care am testat-o noi – 2.4 4WD Ultimate – costă aproximativ 26,600 euro. De aceşti bani obţineţi un SUV cu tracţiune integrală şi transmisie automată, extrem de bine echipat. Din nou, noi zicem că preţul este foarte competitiv şi atrăgător, iar la un eventual prim test drive al celor interesaţi, Outlander îi va cuceri prin confortul oferit la bord şi lejeritatea în condus.

Costuri de mentenanţă Zero. Ca şi în cazul tuturor modelelor Mitsubishi achiziţionate în Moldova, noul Outlander beneficiază de un program de deservire tehnică programată gratuită pe parcursul a 6 ani sau 180,000 km. Deci, veţi face vizitele la service şi nu veţi plăti nimic, pentru că atât consumabilele, cât şi manopera, este gratuită!

Verdict final: Mitsubishi Outlander Din punct de vedere tehnic, noul Outlander constituie o evoluţie a predecesorului său, mai mult decât o revoluţie, fiind construit pe aceeaşi platformă tehnică Project Global, puternic modernizată. Pe viu, însă, noua generaţie Outlander se simte ca o maşină complet diferită, cu un caracter care diferă puternic de cel al generaţiei precedente. Noul Mitsubishi Outlander a renunţat la designul agresiv şi a adoptat linii mai calme şi mai echilibrate. Noul Outlander a renunţat şi la ţinuta de drum rigidă şi foarte sportivă, adoptând, în schimb, un confort relaxant plăcut, de care ducea lipsă predecesorul său. Cei înflăcăraţi după SUV-uri foarte sportive nu vor fi încântaţi de noua generaţie Outlander. Cei cu viziuni mai practice, însă, care caută într-o maşină o ambianţă calitativă şi confortabilă, şi o bună adaptare la condiţiile autohtone de exploatare, vor descoperi că noul Mitsubishi Outlander este un automobil croit exact pentru ei, asemeni unei haine care îţi vine perfect, chiar dacă nu este de cea mai scumpă marcă. Outlander a renunţat la încercarea de a se conforma unor pretenţii birocratice europene şi a adoptat soluţii tehnice mult mai practice. Outlander şi-a dat jos masca sportivităţii europene şi a redevenit onest cu proprietarii săi, oferindu-le ceea, ce aceştia vor aprecia cu adevărat. Şi chiar dacă unii jurnalişti auto europeni îl vor critica pentru design lipsit de agresivitate şi ţinută de drum nesportivă, un lucru devine clar: noul Outlander nu a fost creat să impresioneze criticii, ci pentru a-şi satisface posesorii, cei care vor avea experienţa plăcută a exploatării de fiecare zi. Instrumente utile: Mitsubishi Outlander 2.4 AWD Automat vs. concurenţi Date tehnice şi preţuri Mitsubishi Outlander