Probleme în trafic în Moldova: marcaje rutiere confuze şi periculoase

Primăvara târzie, în Moldova, e dat startul sezonului de vopsire a carosabilului. E o problemă cunoscută de mult timp că acesta nu durează decât câteva luni. O altă problemă, însă, e logica acestuia, care de multe ori se dovedeşte a fi confuză, iar uneori chiar periculoasă.

Ierii dimineaţă, la redacţia noastră a parvenit o sesizare despre o astfel de situaţie, de la intersecţia străzilor Alexei Mateevici şi Bodoni, până spre intersecţia cu str. Puşkin (segmentul Universităţii de Stat din Moldova). Noi ne-am deplasat pe acea stradă, pentru a vedea care este situaţia şi a vă informa. Să vedem, deci, în ce constă confuzia.

Str. Mateevici este o stradă cu dublu sens, iar în sectorul menţionat mai sus este destul de ciruclată. Dinspre direcţia Botanica automobilele pot ajunge aici doar rulând tot pe str. Mateevici, cel puţin din zona străzilor Alecsandri, V. Pârcălab, întrucât str. Puşkin e una cu sens unic şi pe ea se poate doar intra de aici. Ulterior, de pe acest segment maşinile se pot deplasa doar înainte, pe Mateevici în direcţia stăzii Iorga, întrucât şi str. Bodoni e una cu sens unic, dinspre care automobilele pot doar veni. Deci, teoretic, pe un sens avem un singur vector de deplasare posibil în acest segment, care ar trebui să simplifice lucrurile.

În cealaltă direcţie, dinspre sectorul Buiucani spre Botanica, pe această stradă se poate accede fie dinspre str. Mateevici, fie de pe Bodoni. Fluxul care vine de pe Bodoni, este, de fapt, cu mult mai consistent, motiv din care vectorul dinspre Bodoni spre Mateevici are prioritate. Până aici totul sună logic şi corect. Doar că mai departe avem de-a face cu marcajele rutiere recent trasate aici, care îi pun pe şoferi într-o încurcătură periculoasă, cu potenţial de soldare cu accidente rutiere.

Există un principiu universal în trasarea marcajelor rutiere în toate ţările civilizate – acel al continuităţii benzilor şi sensurilor de mers. Dacă pe un drum există un anumit număr de benzi pe un sens, una din acestea nu poate pur şi simplu să dispară la un moment dat, fără o avertizare corespunzătoare cu indicatorul alăturat, care indică abrobţia unei











benzi în alta, însoţită de un marcaj rutier corespunzător. De asemenea, e imposibil ca banda pe care circuli într-un anumit sens, să devină brusc disponibilă şi chiar obligatorie doar pentru automobilele care circulă din sens invers, fără o contopire menţionată mai sus. Altfel asta înseamnă ghidarea şoferilor către un accident frontal!

Şi anume asta pare să se întâmple pe str. Mateevici acum, în capitală. La intersecţia cu str. Bodoni, pe

Mateevici, există 3 benzi de circulaţie, şi un semn STOP la intrarea în intersecţia. Marcajele benzilor nu sunt însoţite de săgeţi indicatoare, care ar certifica direcţia de deplasare pe fiecare din benzi. După logica traficului, se prezumă că una din benzi e destinată deplasarii automobilelor dinspre direcţia Botanica spre Botanica, în apropierea intersecţiei Bodoni. O altă bandă, la cealaltă extremă, pare să fie rezervată automobilelor care vin pe Mateevici din direcţia străzii N. Iorga. Iar cea de-a treia bandă, din mijloc, pare să fie rezervată fluxului care vine de pe str. Bodoni şi virează strânga pe Mateevici. Aparent sună logic, deşi ar fi fost firesc să existe şi săgeţile corespunzătoare marcate pe centrul fiecărei benzi.

Situaţia se complică mai departe, însă. Toate cele trei benzi sunt separate de linii întrerupte, nefiind clară delimitarea sensului de circulaţie. Cui serveşte, totuşi, banda din mijloc – cărui sens de mers? După logica intersecţiei de mai sus, s-ar părea că ea trebuie să folosească fluxului de transport care tocmai a virat dinspre Bodoni pe Mateevici. După logica marcajului, această bandă pare să semnifice una de uz comun, asemeni drumurilor cu 3 benzi descrise în regulamentul rutier autohton, în care automobilele trebuie să se deplasaze pe benzile extreme şi doar să efectueze depăşiri pe banda centrală, dacă nu au vreun alt automobil care efectuează o manevră similară din sens invers (articolul 42.4 din Regulamentul Circulaţiei Rutiere, „Pe drumurile cu circulaţie dublu sens care au trei benzi pentru circulaţie delimitate prin marcajul longitudinal (cu excepţia marcajului 1.9), banda din mijloc este destinată circulaţiei în ambele sensuri, dar intrarea pe această bandă este permisă numai pentru efectuarea manevrelor depăşire, preselectare pentru virare la stînga sau întoarcere.”). Anume asta pare să fi fost intenţia autorităţilor atunci când au trasat acest marcaj rutier, doar că el nu este însoţit de marcaje corespunzătoare, care ar legifera această intenţie şi care ar urma o logică a continuităţii benzilor.

După staţia transportului public, în direcţia de deplasare spre Puşkin, drumul se îngustează brusc la doar două benzi. Una din benzi dispare pur şi simplu, cu tot cu marcajul întrerupt, fără un început sau sfârşit, fără nici un indicator însoţitor şi fără vreun marcaj de direcţionare însoţitor.

Astfel, cei care virează dinspre Bodoni, nu pot decât să intuiască faptul că anume ei au, eventual, dreptul să folosească acea bandă, după care se pomenesc cu fluxul de automobile care vine dinspre str. Puşkin faţă în faţă, fără nici o avertizare. Aici se produc evitările neanunţate, intrările pe banda alăturată cu tensiuni între şoferii care circulă deja acolo şi într-un final, în locul fluidizării traficului, se obţine o sursă continuă de ambuteiaj.

Soluţia corectă?

Deci, care ar fi soluţia unui marcaj corect? Răspunsuri posibile există două, în dependenţă de intenţia autorităţilor pentru această stradă. Dacă s-a dorit crearea unei bande de uz comun, ea trebuie semnalizată corespunzător la inceperea ei din ambele sensuri, pentru ca şoferii să ştie cu ce au de-a face. Mai mult ca atât, fluxul de automobile care vine dinspre str. Puşkin trebuie direcţionat iniţiat pe banda extremă dreaptă la punctul de arariţie a celei de-a treia benzi, astfel încât să fie clar că











circularea de mai departe trebuie să se efectueze anume pe acea bandă, şi doar ocazional, pentru manevre de depăşire, pe cea din mijloc, în cazul în care nu există trafic din întâmpinare. Această soluţie cu banda de uz comun pare totuşi extrem de ciudată atunci când e aplicată pe un segment de stradă cu o lungime de puţin peste 100 metri care mai e şi aglomerat, întrucât nu prea există condiţii de a utiliza „în comun” această bandă, iar lipsa traficului din întâmpinare a aproape imposibilă în orele de vârf. Prin urmare, mai mult mai oportună soluţia trasării delimitării clare a sensului de circulaţie pe această bandă.

Realizăm că apariţia acestei benzi a fost probabil dictată de existenţa unei staţii de transport public, care presupune staţionarea acestuia, iar banda reprezintă o oportunitate de depăşire a lui de către fluxul care circulă dinspre Iorga/Bodoni spre Puşkin. Astfel, probabil banda ar trebui să fie delimitată printr-o linie continuă de sensul invers de circulaţie până imediat după staţia de transport public, după care să existe indicatorul contopirii benzii cu cea alăturată, şi existenţa unui marcaj corespunzător care avertizează şoferul asupra locului-limită unde trebuie să schimbe banda. Pe sens invers, e nevoie doar de un marcaj similar care ar direcţiona











fluxul dinspre Puşkin spre Iorga/Bodoni pe banda extremă dreaptă imediat ce drumul devine mai lat şi apare o nouă bandă. Astfel, acest flux va avea întotdeauna o bandă asigurată, fără interferenţe cu vehiculele din întâmpinare. Fluxul care circulă în sens invers ar avea o distanţă suficientă de intrare de pe două drumuri şi contopire într-o singură bandă. În cazul în care există un troileibuz staţionat, spre exemplu, contopirea s-ar putea realiza după staţia de troleibuz, în caz contrar maşinile ar putea să se alinieze mai din timp pentru viitoare bandă unică, manevra fiind şi semnalizată corespunzător.

Post scriptum

După publicarea ultimului nostru articol şi comentariile Dvs., despre situaţia traficului din intersecţia cu sens giratoriu de la gară, se pare că a existat o reacţie a autorităţilor, acestea reconectând semaforizarea acestei intersecţii. Deşi situaţia e încă imperfectă acolo, fiind nevoie de o semaforizare şi pe sensul giratoriu propriu-zis, pietonii sunt acum, totuşi, mult mai protejaţi. Deci, vă îndemnăm să continuăm împreună iniţiativa noastră de a puncta problemele din trafic în Chişinău şi Moldova, sugerându-le autorităţilor soluţiile corecte!