Cum se transportă gazul natural pe oceane, cu nave imense, care sunt mostre de inginerie fascinantă

26 Octombrie 2021, 18:16
Redacţia PiataAuto.md
În contextul crizei actuale a gazelor din Europa, mulţi ajungem să ne întrebăm despre soluţii de alternativă. Conductele rămân a fi cele mai viabile şi puţin costisitoare metode de transport, dar pentru locuri îndepărtate ale planetei, pentru transport între continente sau pentru situaţii ieşite din comun, există nave uriaşe, create pentru transportarea gazului metan. Aceste nave sunt, la rândul lor, nişte adevărate mostre de inginerie fascinantă.
Cam 75% din toate navele transportatoare de gaz se produc în Coreea de Sud în zilele noastre, deci tot de acolo ies şi exemplarele cele mai avansate tehnologic. Şi asta pentru că cei din Coreea de Sud au o metodă revoluţionară de a asambla asemenea nave, construind blocuri mai mici, pe care le sudează în mega blocuri mai mari pe toată lăţimea şi înălţimea navei, iar ulterior sudează aceste blocuri masive, 6 la număr, unul după altul pe toată lungimea, ca un soi de piese Lego, obţinând la final nava. Asta permite reducerea substanţială a timpului de construcţie, însă precizia e una incredibilă: devierea fiecărui bloc imens poate fi de maxim 1 mm, deşi corabia are o lungime totală de 285 metri!
Ei bine, şi atunci cum anume transportă gazul natural o asemenea navă? Ştim cu toţii că metanul are formă gazoasă, însă, la temperaturi joase sau în formă super comprimată, acesta poate lua formă de lichid. Tocmai în formă lichidă şi are loc transportarea în asemenea nave.
O navă de tipul celor mai populare modele coreene din prezent, are 4 rezervoare imense de stocare a gazului natural. Un rezervor are un volum de 40,000 m3, deci sunt 160,000 m2 în total, iar cele mai noi au până la 180,000 m3. Rezervoarele au o izolare termică extraordinară, de circa 35 cm grosime, care aplică mai multe straturi speciale de materiale. Căptuşeala interioară a rezervoarelor e de oţel, pentru a rezista temperaturii joase a gazului, or, acesta va fi transportat la -163 grade Celsius, pentru a-şi păstra forma lichidă.
Foto: aşa arată interiorul rezervorului de pe o asemenea navă

În rezultat, construcţia internă a unui asemenea rezervor ia efectul unui termos în vid, care menţine temperatura în recipientul interior prin lipsa moleculelor de aer, care să transmită căldura în exterior, doar că aici e invers, interiorul fiind mult mai rece.

Foto: aşa se lucrează la etanşarea rezervoarelor la construcţia navei

Puntea superioară a navei e plină de ţevi şi compresoare, prin ele având loc încărcarea şi descărcarea materialului. Debitul e de 13,000 m3 pe oră, iar pentru încărcarea sau descărcarea completă e nevoie de circa o zi. Pentru că gazul transportat pe aceste nave nu e doar răcit, ci şi comprimat, la bordul unei asemenea nave se poate transporta o cantitate de 50,000 tone de gaz natural comprimat şi lichefiat. O asemenea cantitate e suficientă pentru aproape o săptămână de necesităţi complete, pe timp de iarnă, a unui oraş cu circa 1 milion de locuitori.
Cum e propulsată o asemenea navă? Prin două motoare uriaşe, V12, care pot opera atât cu combustibil diesel, cât şi cu gaz natural comprimat, adică exact combustibilul transportat de navă. Consumul navei este de circa 2 tone de diesel pe oră. Motoarele sunt de origine Wartsilla, acea companie finlandeză despre care am vorbit de mai multe ori. Sunt în 4 timpi, sunt turboaspirate şi au o cilindree de 113.9 litri per cilindru, deci la 12 cilindri, fiecare motor are 1,366.8 litri. Un asemenea motor livrează o putere maximă de 15,900 CP, deci, o asemenea navă cu două motoare are 31,800 CP.
Puterea e crucială, or, aceste nave trebuie să circule repede, altfel temperaturile foarte joase pot ajunge într-un final la straturile exterioare ale rezervoarelor, care s-ar traduce într-un efect de îngheţare a lor, iar dacă situaţia s-ar lungi prea mult, atunci gazul din interior îşi poate pierde din temperatură şi poate surveni riscul unei explozii uriaşe. Aşa că în situaţii precum cea din canalul Suez, spre exemplu, acest nave sunt nevoite să intre într-un port şi să descarce gazul pe care-l transportă, reîncărcându-l ulterior din nou. Dar, viteza normală de deplasare e de circa 18-19 noduri marine, ceea ce corespunde la circa 35 km/h.
Companiile mari, specializate în acest tip de transport, au în flotă şi peste 20 de asemenea nave. Dar cererea pentru producţia lor e în constantă creştere, aşa că în Coreea de Sud, spre exemplu, se produce în prezent cam o asemenea navă uriaşă în fiecare lună, câte 12 pe an.
3
28,952
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!