Doi tineri inventatori din Moldova au luat medalia de aur la un concurs internaţional din SUA pentru invenţia lor de generare autonomă a apei potabile şi pentru irigare în agricultură

În luna martie 2024, scriam despre doi tineri inventatori din Republica Moldova, Gabriel Toma şi Valeriu Ostalep, pasionaţi de fizică, chimie, biologie şi astronomie, care inventaseră şi construiseră un dispozitiv autonom de generare a apei potabile la scară mică şi a apei pentru irigare în agricultură la scară mare, dispozitiv care funcţionează producându-şi propria energia prin panouri fotovoltaice şi îşi stochează surplusul de energie produs de panouri într-o baterie LFP, pentru a-şi putea asigura funcţionarea pe o durată mai lungă decât durata luminii solare. La scară mică, dispozitivul produce circa 15 litri de apă potabilă mineralizată pe zi, iar la scară mare poate produce tone de apă pe zi pentru irigarea în agricultură, şi întrucât acesta poate capta şi azotul din aer, poate ajusta concentraţia pentru a avea irigare cu fertilizanţi. Atunci şi televiziunea Moldova 1 realizase un reportaj amplu cu cei doi. Ei bine, acum cei doi tineri au luat medalia de aur cu invenţia lor la concursul internaţional de invenţii şi proiecte de mediu Genius, coorganizator de Universitatea Rochester din SUA, una din cele mai reputate universităţi din lume mai ales în domeniul fizicii. Parcursul celor doi tineri din Moldova până aici e o istorie curioasă, care poate servi drept inspiraţie a unei munci perseverente şi a puterii de a nu renunţa.

Foto: Gabriel şi Valeriu, alături de invenţia lor, în reportajul Moldova 1 din această primăvară

În luna februarie 2024, cei doi tineri au participat cu proiectul lor la etapa locală din Moldova a unui alt concurs prestigios, numit ISEF la nivel internaţional şi MoldSEF la etapa naţională. Acolo au luat locul 3 în Moldova la categoria lor de ştiinţă, ceea ce nu le-a permis calificarea la nivel internaţional la acel concurs. Desigur, au fost şi alte proiecte bune de invenţii în Moldova şi multe din ele meritau aprecierea, însă cei doi tineri au rămas cu impresia amară că nimeni din cei care constituiau jurizarea locală n-a intrat cu adevărat în esenţa invenţiei lor. Aceştia au pregătit documentaţia obligatorie de proiect în engleză, spre exemplu, cu toate calculele şi explicările de funcţionalitate necesare, care nu a mai fost analizată de nimeni. Prezentarea lor în engleză (engleza fiind una din condiţiile de a accede la etapa internaţională) a fost întâmpinată de puţine întrebări de detaliere. Ei au avut şi prototipul funcţional construit, care demonstra pe viu şi în practică invenţia lor şi la care ei munciseră peste jumătate de an, de la concepere şi proiectare 3D până la construcţia propriu-zisă într-un garaj. În rezultat, deşi invenţia lor a fost cumva centrul atenţiei la evenimentul din Moldova şi munca lor fusese recunoscută chiar de colegii inventatori, ei nu se calificaseră oricum la etapa internaţională, obţinând acel loc 3 menţionat mai sus de la juriul din Moldova. Juriul din Moldova a oferit locuri la mai multe categorii de concurs, noi am descoperit că la altă categorie locul 2 a fost obţinut, spre exemplu, de un proiect ce descria producerea de electricitate dintr-o turbină mecanică, fapt care a oarecum cunoscut şi folosit de omenire de peste 100 ani. Dar e adevărat că au fost şi proiecte foarte bune, precum invenţia unei tinere de procesare a datelor de volum mare pentru identificări precoce a cancerului mamar, ea fiind şi una cele două invenţii care s-au calificat în finala internaţională la ISEF.

Foto: Cei doi tineri, muncind nopţile în garaj la construcţia invenţiei lor

În fine, cei doi tineri inventatori despre care vorbim azi, aveau în faţă opţiunea de a-şi opri avântul odată cu bararea lor de către juriul din Moldova sau de a continua să persevereze. Ei au ales ce-a de-a doua cale şi au aplicat individual direct la alt concurs internaţional de invenţii şi proiecte care să aducă impact mediului şi umanităţii, concurs numit Genius şi organizat Universitatea Rochester din SUA. Respectiv, juriul la acel concurs e format din ingineri şi fizicieni de la aceeaşi universitate, iar ca să înţelegem notorietatea acestei universităţi, ea e una din puţinele din lume ce dispun de acceleratoare de particule în laboratoarele sale, de tipul celor de la CERN, dar la scară mai mică, şi tot fizicienii de la Rochester au fost cei care au participat împreună cu fizicienii de la laboratorul Lawrence Livermore din SUA la primul experiment documentat de acum un an şi jumătate prin care o reacţie de fuziune nucleară a generat mai multă energie decât a consumat, graţie faptului că ea a avut loc prin concentrare de fascicule laser, nu prin reactoarele tokamak ce serveau anterior la alte asemenea încercări. Acel moment istoric, atins în decembrie 2022, a fost ulterior repetat de mai multe ori cu succes în 2023 şi 2024 şi constituie acum baza dezvoltării primelor reactoare de fuziune nucleară, care ar trebui să devină funcţionale către anii 2030-2033. Şi tot fizicienii de la Rochester au realizat în luna februarie 2024 o nouă „bujie” care poate declanşa fuziunea nucleară printr-o nouă metodă, bujiile fiind un soi de lasere cu fascicule ultra concentrate, într-un punct central, într-o reacţie care e mai controlabilă pe termen lung.

Foto: Fiziceini în laboratorul universităţii Rochester, poză simbol

Ei bine, oameni din aceeaşi echipă de fizicieni de la Rochester au şi constituit juriul concursului internaţional Genius, iar echipa din Moldova a primit în această primăvara primul verdict încurajator, după ce proiectul lor a fost analizat minuţios de juriu: cei doi tineri din Moldova şi proiectul lor s-au calificat în marea finală internaţională, care urma să aibă loc în iunie 2024 şi au fost invitaţi la New York să participe la acea mare finală. Odată cu asta, simplul fapt că au ajuns în finală le-a oferit câte o bursă parţială anuală de 10.000 dolari SUA, pentru a studia la Universitatea Rochester, dacă aceştia vor dori să meargă acolo când vor absolvi liceul!

Foto: Marea finală din statul New York

Săptămâna trecută a avut loc marea finală a concursului Genius, care s-a desfăşurat chiar la Universitatea Rochester din statul New York, iar tinerii din Moldova au mers acolo. În seara de dinainte de marele eveniment, le-a vorbit M. Stanley Whittingham, inventatorul bateriei litiu-ion, cea care a schimbat lumea în ultimii 50 de ani de când a fost inventată, tot el fiind şi laureat al premiului Nobel în chimie.

Foto: M. Stanley Whittingham, inventatorul bateriei litiu-ion, le vorbeşte finaliştilor Genius în New York

Finala a fost una cu mare concurenţă. Deşi au existat mai multe categorii de concurs, cea mai mare aglomeraţie de proiecte a fost la categoria ştiinţă, unde participau şi cei doi tineri din Moldova. Documentaţia de proiect a fost trimisă anterior concursului în formă digitală pentru a fi studiată şi analizată, iar în marea finală juriul a vorbit cu ei în detaliu, fiindu-le oferite întrebări profunde. Juriul de la Rochester chiar s-a uitat în cifre, parametri, impact în lumea reală, costuri de producţie a prototipului lor şi a unor produse la scară mai mare, experienţa lor de concepere a produsului şi ce beneficiu aduce invenţia pentru rezolvarea a două probleme majore globale — apa potabilă şi alimentele. Le-au dat întrebări profunde, ca de la ingineri la ingineri.

Şi la urmă au oferit echipei din Moldova medalia de aur!

Deci, până la urmă, acel juriu format din fizicieni ai unei universităţi cu realizări imense pentru umanitate chiar în ultimii ani, care poate fi considerat teoretic unul din cele mai exigente din lume, a apreciat invenţia celor doi tineri din Moldova cu medalia de AUR!

Acest exemplu ar trebui să servească drept inspiraţie pentru toţi tinerii talentaţi din Moldova, care întâmpină mai multe piedici decât apreciere din birocraţia concursurilor locale. Dacă ai noştri vă pun piedici, nu înseamnă ca nu meritaţi mai mult! Dacă ai noştri vă taie aripile, dar sunteţi convinşi de utilitatea muncii voastre, perseveraţi şi căutaţi calea de a răzbate acolo unde veţi fi apreciaţi!

Cei doi tineri şi părinţii lor au ţinut să mulţumească profesorilor lor de fizică, chimie şi biologie, dar şi liceului lor, care i-au inspirat şi încurajat să ajungă aici şi să nu renunţe. Ştim direct de la aceşti tineri că toţi cei trei profesori menţionaţi, alături de profesoara de matematică, sunt de un talent excepţional de a preda copiilor materia şi de a le inspira setea de a cunoaşte şi explora. Deci cu siguranţă medalia de aur de acum reflectă şi dedicaţia imensă a acestor profesori!

Iar odată cu medalia de aur, cei doi tineri din Moldova au obţinut o bursă parţială mai mare, de 20.000 dolari anual, la universitatea Rochester, pe toată durata eventualelor studii de 4 sau 5 ani, în funcţie de specialitatea aleasă. Deci, efectiv, munca lor a fost apreciată acum cu un cuantum de 80.000-100.000 dolari SUA sub formă de bursă, dacă ei vor decide să dea curs acestei invitaţii şi să meargă să studieze la Rochester după ce vor absolvi liceul!