Mitsubishi construieşte cea mai înaltă clădire din Japonia, iar Hitachi arată cum va rezolva problema a 173 de ascensoare şi escalatoare din ea

Arhitectura modernă se aventurează în edificii tot mai înalte şi mai spectaculoase, uneori create mai mult de dragul imaginii unui oraş şi de dorinţa de a atinge noi recorduri. Cu cât mai înalt e un zgârie-nori, însă, cu atât riscă să devină mai puţin practic şi mai pasibil de probleme logistice, întrucât chiar şi la zgârie-nori contează foarte mult evoluţia formei clădirii până spre vârful ei pentru a face faţă vânturilor, raportul dintre înălţime şi suprafaţa pe care o ocupă fundaţia pentru stabilitate, iar o problemă mai puţin ştiută e cea a ascensoarelor. Cu cât mai multe etaje are un zgârie nori, şi respectiv oameni pe care-i poate adăposti, cu atât mai multe ascensoare sunt necesare, iar galeriile acestora, dacă sunt atât de multe la număr, încep a ocupa o parte tot mai mare din volumul clădirii, lăsând mai puţin loc pentru lucruri cu adevărat utile. Acum în Japonia e construită cea mai înaltă clădire din ţară, numită Tokyo Torch Tower, iar ea, deşi are o abordare cu o formă mult mai practică şi o amprentă terestră mai mare, va avea de rezolvat aceeaşi problemă cu ascensoare, în cazul ei fiind vorba de tocmai 173 ascensoare şi escalatoare.

Problema ascensoarelor o menţionam şi atunci când analizam proiectul zgârie-norului de 2 km înălţime, anunţat în Arabia Saudită, cu aspiraţii aproape utopice, mai ales în contextul diminuării ambiţiilor proiectului The Line. Spuneam atunci că o posibilă soluţie cu ascensoarele pentru o clădire de 2 km înălţime, nemaivăzută în lume, ar fi ascensoarele care să oprească doar din 100 în 100 etaje, apoi altele din 10 în 10 etaje, apoi altele care opresc la fiecare etaj, astfel încât dacă mergi la etajul 273, vei urca cu primul lift până la etajul 200, apoi cu al doilea până la 270, apoi cu ultimul de la 270 la 273. Astfel, în galeria lifturilor care opresc la fiecare zece etaje ar fi lift-uri suprapuse — unul care cursează la fiecare 10 etaje de la 0 la 100, altul deasupra, care opreşte la fiecare 10 şi cursează le la 100 la 200 şi tot aşa în mod similar cu zecile, etajele comune, precum 100, fiind utilizate de două ascensoare succesiv. Acelaşi principiu ar fi aplicat şi la lifturile care opresc la fiecare etaj.

Foto: Imagine din articolul cu zgârie-norul de 2 km anunţat pentru Arabia Saudită

Japonezii, totuşi, vor aplica un alt principiu, inclusiv datorită faptului că Tokyo Torch Tower, viitoarea cea mai înaltă clădire din Japonia, are o abordare mult mai practică, după cum spuneam, şi are şi mult mai puţine etaje. Înălţimea edificiului va fi de 385 metri, ceea ce e mult mai puţin chiar şi decât actualele cele mai înalte clădiri din lume, însă în Japonia noua construcţie va fi oricum cea mai înaltă. De asemenea, amprenta fundaţiei edificiului japonez e mult mai mare iar astfel, la 385 metri înălţime, ea are o suprafaţă totală de 544.000 metri pătraţi faţă de doar 309.437 metri pătraţi ai lui Burj Khalifa, care e cel mai înalt zgârie-nori din cele finalizate în prezent, cu 828 metri înălţime.

Foto: Burj Khalifa

Iar asta înseamnă că noua clădire din Japonia va avea nevoie de mai multe lifturi decât Burj Khalifa. Clădirea din Orientul Mijlociu are 57 de ascensoare, în timp ce edificiul japonez va avea un număr total de 173 ascensoare şi escalatoare.

Clădirea japoneză e construită de Mitsubishi, sau mai exact Mitsubishi Estate, o ramură de dezvoltator imobiliar a renumitului conglomerat industrial Mitsubishi din Japonia, cel care deţine şi producătorul de automobile Mitsubishi, şi producătorul de pompe de căldură Mitsubishi, şi de utilaje industriale mari şi multe alte direcţii de activitate. Iar acum cei de la Hitachi şi subsidiara lor Hitachi Building Systems au anunţat că au fost contractaţi să producă şi să livreze toate lifturile şi ascensoarele din noua clădire.

Mai exact, clădirea va avea 117 ascensoare, multe dintre care vor fi cu cabină dublă, ceea ce înseamnă că vor avea două cabine suprapuse pe verticală, iar la unul dintre etaje se poate deschide una sau alta din cabine, sau dimpotrivă unele cabine se deschid doar la etajele pare şi altele doar la cele impare, liftul oprind la ambele etaje simultan şi debarcând în paralel — cabina superioară doar la etajele impare, spre exemplu, iar cea inferioară doar la cele pare.

Foto: Ascensoare cu cabină dublă

Ascensoarele din clădirea japoneză vor avea cabine de 35 pasageri sau 2.300 kg, şi vor circula cu viteze de 300 metri pe minut. Un singur ascensor va avea viteză mai mare, de 480 metri/minut, fiind destinat celor de la etajele superioare, care vor putea ajunge direct, fără a opri la cele inferioare.

Pe lângă asta, vor exista 56 de escalatoare, instalate pentru a interconecta etajele. Numărul total al etajelor e de 62, dintre care 4 sunt subterane, iar printre escalatoare sunt şi două exterioare, de la etajul 62 spre acoperiş. Rolul escalatoarelor în toată ecuaţia e de a complementa funcţia ascensoarelor, pentru ca-n orele de vârf să se poată gestiona un flux mai mare de oameni.

Şi marele secret al celor 117 ascensoare şi 56 e în două sisteme electronice de dirijare a fluxului de oameni, de concentrare a lor în ascensoare şi de alocare a lor. Unul din sisteme memorizează etajul necesar fiecărui om care munceşte în edificiu pe care identificării lui şi-i va memora timpul obişnuit de a ajunge la muncă şi de a pleca, coraportându-l la gradul de încărcare a ascensoarelor din acel moment. Celălalt sistem gestionează alocarea de ascensoare la diverse ore în funcţie de solicitarea sistemului şi grupează mai mult oameni care merg spre aceleaşi etaje sau la etaje apropiate într-un singur lift, astfel încât capacitatea liftului să fie ocupată optim, dar totodată liftul să nu oprească la prea mult etaje în parcursul lui, pentru a nu pierde timp.

Iar această alocare inteligentă dă rezultate formidabile, prin care fiecare lift cursează mult mai eficient în timp şi consum de energie, iar un flux imens de oameni e distribuit superb de eficient pe etaje, evitându-se aglomeraţiile care ar surveni dacă oamenii pur şi simplu ar urca cu toţii în primul lift care se deschide, iar liftul ar opri la 35 de etaje diferite pentru fiecare dintre ei.

Odată ce acel om ajunge în zona ascensoarelor, sistemul îi va sugera în care lift trebuie să urce şi dacă e nevoie să mai urce un etaj cu escalatorul, spre exemplu.

Totul e calculat pentru a-i garanta acelui om timpul minim de ajunge la etajul dorit, cu folosire la maxim a resurselor de spaţiu şi energie a fiecărui lift şi a sistemului în întregime.

Iar în rezultat clădirea poate avea spaţii mult mai mari de oficii, şi poate face faţă unui număr mult mai mare de oameni în siguranţă, fiind deci mai practică în utilizare. Tokyo Torch Tower va fi finalizată şi inaugurată în anul 2028.