Ferrari vrea să rezolve problema pierderii performanţei bateriilor electrice la modelele hibrid şi electrice şi devalorizării lor prin programe pe zeci de ani înainte

Atunci când cumperi un Ferrari, nu cumperi doar o maşină pentru o exploatare curentă, care îşi pierde încet din valoare pe măsura adunării anilor şi kilometrilor în istoria ei. Ferrari are o bibliotecă detaliată cu fiecare exemplar vândut de la crearea companiei până în prezent, unde sunt incluse specificările exacte originale, din uzină, ale maşinii, de la culoare la echipamente alese, iar ulterior, peste 20, 50, sau 60 de ani, poţi solicita aceste date pentru a restaura maşina sau poţi aduce maşina la fabrică să lucreze meşterii de acolo la ea. Astfel, practic toate modelele Ferrari vândute de-a lungul istoriei ajung oricum să devină de colecţie, chiar dacă preţurile mai variază inegal între ele. Însă regula generală spune că dacă îţi cumperi un Ferrari şi-l exploatezi dozat, peste vreo 30-40 de ani cu siguranţă maşina va valora semnificativ mai mult decât la achiziţie. La modelele hibride sau electrice, însă, există o problemă, dată de degradarea bateriilor în timp.

Toate astea erau valabile când maşinile aveau componente mecanice care nu expirau. Apoi, când aceste au început a avea semiconductori, a intervenit o primă problemă în restaurarea lor, întrucât e greu să mai găseşti semiconductori de exact aceeaşi specificaţie. Problema nu e atât de acută, însă, ca şi cea dată de degradarea bateriilor la modelele hibride şi electrice, or, odată cu bateriile, degradează semnificativ şi performanţa maşinilor. Bateriile actuale degradează inevitabil în timp, fie că sunt folosite intens, fie că staţionează, iar un model electric sau hibrid, în vârstă de 30-40 ani, nu va putea oferi aceeaşi performanţă ca atunci când era nou cu acea baterie.

Ferrari produce modele hibride din 2019, când a lansat SF90, iar anul viitor va lansa primul model electric din istoria sa, de curând inaugurând şi o nouă fabrică pentru asta. Cei de la Ferrari sunt îngrijoraţi de evoluţia în timp a valorii maşinilor hibride pe care le-au produs în ultimii 5 ani, întrucât să pare că după o perioadă iniţială în care maşinile la mâna a doua erau căutate din cauza lipsei cotelor de producţie la cele noi, acum cele care au 5 ani sunt puse la îndoială de eventuali colecţionari, întrucât răsar primele îngrijorări că acel proprietar care cumpără acum o maşină de 5 ani, nu va mai putea scoate un preţ la fel de bun pe ea peste încă 5 sau 10 ani, doar din cauza degradării bateriei.

Aşadar, bateria electrică a devenit o povară şi o piedică pentru aceste maşini în calea transformării lor în obiecte de colecţie. Iar Ferrari nu poate admite una ca asta şi anunţă acum un program pentru zeci de ani înainte, destinat pentru modelele sale hibride produse în ultimii 5 ani şi de acum încolo — SF90 Stradale, SF90 Spider, SF90 XX Stradale, SF90 XX Spider, 296 GTB şi 296 GTS. Apoi programul va fi extins în mod similar şi pentru modelele electrice.

Mai exact, programul prevede că pe lângă garanţia iniţială obişnuită, proprietarii pot extinde garanţia suplimentar, fie pentru întreaga maşină, fie pentru sistemul de propulsie, plătind o taxă anuală, şi pot activa această suplimentară chiar dacă maşina a ieşit din garanţia originală şi a avut pauze în care nu a fost acoperită de garanţie. E suficient ca maşina să fie inspectată pentru ca să-i fie acceptată activarea programului.

Odată ce ea intră în acest program, în anul 8 bateria îi va fi schimbată în mod programat, indiferent câţi kilometri parcurşi ea va avea atunci, chiar dacă starea bateriei va fi relativ bună. Apoi acelaşi lucru se va întâmpla şi în anul 16, pentru a garanta maşini performanţă excelentă până în anul 24. Deocamdată programul nu prevede extinderea peste 24 ani, pentru că e prea devreme să se anunţe asemenea condiţii, dar lasă deschise asemenea opţiuni pentru viitor.

Toată ideea e ca aceste exemplare hibride, apoi şi electrice, de la Ferrari, să aibă bateriile schimbate în mod programat o dată la 8 ani, de fabrică, în asemenea mod încât ele să garanteze din nou performanţa iniţială de maşină nouă, iar astfel colecţionarii să nu mai fugă de maşini hibride şi electrice.

Cumpărând un Ferrari electric sau hibrid, aceştia vor putea fi liniştiţi că există un program e uzină care să garanteze că maşina lor îşi va păstra performanţele în timp, iar astfel achiziţia poate fi făcută cu încredere. Iar asta ar trebui să crească valoarea acestor maşini printre colecţionari.

Amintim că doar acum câteva săptămâni, şefu Rimac, croatul Mate Rimac, spunea că cei mai bogaţi oameni ai lumii nu mai vor să cumpere maşini electrice drept obiecte cu potenţial de colecţie, din cauza degradării în timp a bateriei, prevând senzaţia „analogică” şi „mecanică” a modelelor cu combustie, în mod similar cum se întâmplă la ceasurile scumpe, unde un ceas electronic nu costă niciodată mai mult de câteva sute de dolari, oricâte funcţii ar avea, în timp ce ceasurile mecanice eleveţiene, spre exemplu, pot ajunge la sute de mii de euro doar de dragul măiestriei şi calităţilor aproape eterne pe care le poate avea un asemenea ceas mecanic. Deci, maşinilor electrice şi hibride le lipseşte calitatea de a fi atemporare, iar acum Ferrari vrea să le confere exact acastă calitate prin acest program de lungă durată.