În luna august a anului trecut, în SUA îşi făcea debutul noua generaţie Toyota Camry. Urâtă. Prea urâtă arăta versiunea americană. Din fericire, pentru restul lumii noua Camry vine cu un alt design, mult mai elegant şi mai echilibrat. Din fericire şi ţara noastră este inclusă în lista pieţelor unde noua Toyota Camry este disponibilă, chiar dacă e deja a doua generaţie a modelului care lipseşte din spaţiul Uniunii Europene. Probabil, din cauza dimensiunilor mari şi a interdicţiilor privind media emisiilor CO2, impuse producătorilor.

Primul contact cu noua generaţie Camry îţi aduce în faţă un automobil
de dimensiuni foarte generoase, cu o
grilă cromată şi detalii oarecum
bine armonizate între ele. Lui
Camry îi lipseşte aerul de
ultra-high-tech, de model de

ultimă strigare, cu care încearcă să ne cucerească uneori noile modele germane. Vă imaginaţi că designerii japonezi au îndrăznit să nu monteze măcar o pereche de LED-uri pe maşina asta, atât de fashion acum pe modelele noi! Nu, Camry aduce elemente prezente pe o maşină din această clasă şi acum cinci sau zece ani – inserţii cromate generoase, şi multe linii orizontale în partea frontală, care ar trebui să accentueze statutul maşinii.

În interior, la volan, descoperim cadrane cărora din nou le lipseşte alura de tehnologie de ultim calibru. Un vitezometru circular pe mijloc, lângă care sunt încadrate ale două semicercuri – cel al turometrului şi cel în care îşi fac loc indicatorul de nivel al combustibilului şi cel al consumului mediu. În centrul fiecărei din cele trei circuferinţe îşi face loc câte un display grafic monocolor. Nici urmă de display-uri full color, care ar putea să imite până şi indicatoarele clasice ale vitezometrului şi turometrului,

nemaivorbind de afişarea includerii unui funcţionalităţi sau parametri. Nu, în cazul lui Camry nu găsim gadgetu-uri de E-Class sau S-Class, aici totul este mult mai simplu.

E cazul să fim sceptici faţă de noua generaţie Camry? Să vedem!

Confort vs sportivitate şi modernism în cazul lui Camry

Ceea ce am descris mai sus sunt nişte non-conformări ale lui Camry faţă de tendinţa aproape unanimă a industriei de azi. E cam şi cum Camry

se ambiţionează să navigheze perpendicular marelui val, riscând să fie doborâtă de curenţii tăioşi ai industriei. Şi sunt sigur că dacă azi, acest model, ar nimeni în mâinile unui jurnalist AutoBild Germania, ferm convins că o maşină de clasă business poate fi bună numai dacă îţi spune ţie când e cazul să bei o cafea,

Camry ar fi etichetată drept un model bun de dispreţ şi zâmbet subtil german.

Dar lucrurile, în afara carapacei de autobahn-uri, stau de cele mai multe ori altfel. Aici, unde drumurile nu sunt nici pe departe perfecte, nu te ajută cu nimic faptul că maşina o să numere minutele până când să-ţi spună că eşti obosit, dacă în fiecare denivelare de asfalt vei auzi bocănitul enervant al unei suspensii gândite doar pentru autobahn-urile germane. Nu te va consola faptul că maşina ta poate aborda virajele de pe traseul Chişinău-

Leuşeni cu 180 km/h la oră, dacă pe toate celelalte drumuri ale ţării vei fi zgâlţâit de nu vei mai şti dacă rinichii tău sunt sănătoşi, iar la fiecare 5-7 mii de kilometri vei constata că jantele maşinii nu mai sunt rotunde din cauza aceloraşi drumuri. Iar la fiecare 10 mii vei schimba componente de suspensie, atunci reprezentanţii producătorilor îţi vor face aluzie la starea carosabilului, motivând inadaptabilitatea maşinii faţă de astfel de drumuri. Chiar trebuie să-i credem pe unii producători, care creează maşini tot mai bune pe circuite sportive

şi autobrahn-uri, dar tot mai proaste pentru lumea reală, cu gropi şi denivelări, cu variaţii şi piesaje din cele mai diferite?

La bordul lui Toyota Camry descoperi o adevărată revelaţie în felul în care această maşină reuşeşte să ruleze. E un confort de excepţie, care întrece orice percepţie modernă de sedan business-class. Felul în care suspensia lui Camry abordează denivelările asfaltului e absolut fenomenal. Maşina asta reuşeşte să îşi menţină echilibrul şi controlul în denivelări, asigurând în acelaşi timp un curs de navigare orizontală neclintit şi un confort nederanjat la bord. Aici îmi amintesc de reclamere anilor 90 la S-Class-ul german, când se spunea că

la bordul lui W140 se putea citi chiar dacă maşina rula prin denivelări. Încercaţi să citiţi astăzi la bordul S-Class-ului modern... Într-un Camry însă, ai putea-o face! Nu îmi vine în minte nici o altă maşină de producţie curentă, disponibilă şi în Moldova, care ar avea o suspensie atât de moale şi capabilă să absoarbă neregularităţile carosabilului! Pare incredibil, dar suspensia lui Camry e mai confortabilă decât orice sedan comparabil din triada germană!

Iar asta te face să călătoreşti la bord într-o relaxare supremă, savurând cursul lin şi spaţiul disponibil. Iar Camry abundă în spaţiu în habitaclul său. Faptul că maşina asta se simte mare când o conduci nu e doar o iluzie. Camry e chiar un vehicul mare, iar dimensiunile sale generoase se traduc printr-un spaţiu interior vast, mai mult decât necesar, atât pentru ocupanţii locurilor faţă, cât şi a celor spate. La volan, îţi poţi întinde

picioarele în poziţia dorită, te poţi afunda în fotoliul moale, îţi poţi relaxa mâna dreaptă pe cotiera masivă şi poţi conduce relaxat chiar şi cu o mână. Ştiu că unii ar putea spune că nu va fi un condus ca la carte, cu ambele mâini pe volan, dar atât timp cât rulaţi prin oraş, spre exemplu, la o viteză moderată, şi aveţi capacităţi cel puţin bune de condus, vă puteţi descurca şi o mână. Mai ales că volanul lui Camry se roteşte cu o uşurinţă rar întâlnită. Îi lipseşte feedback-ul şi sportivitatea, însă se încadrează perfect în atmosfera generală de confort absolut.

Coloana de direcţie se ajustează electronic, iar la coborâre volanul se retractează în poziţia minimă pentru a vă facilita accesul. Ulterior, la revenire, volanul va reveni şi el în poziţia setată de Dvs. Prin urmare, e firesc ca şi scaunele faţă să dispună de reglaje electronice, care să le confere poziţia perfectă pentru fiecare din ocupanţi. O opţiune mai rară e reglajul silimar al scaunelor spate. Acolo, în cazul în care sunt prezenţi cel mult doi ocupanţi, centrul banchetei se transformă în cotieră. Pe aceasta sunt încadrate o serie de comenzi extrem

de plăcute, cu ajutorul cărora pasagerii de aici pot să-şi regleze unghiul de înclinare a spetezei, pot să-şi seteze temperatura sistemului de climatizare, beneficiind şi de guri de aerisire dedicate, sau pot să-şi includă încălzirea electronică a scaunului sau pot să dirijeze chiar şi sistemul audio al maşinii. Cu atâtea comenzi pentru cei din spate şi un confort atât de excepţional, Camry ar putea fi condusă cu uşurinţă de un şofer angajat, iar proprietarul să ocupe unul din locurile banchetei spate...

Motor

Motorul de sub capota lui Camry e unul nou, dezvoltat recent de Toyota. Are o cilindree de 2.5 litri şi e unul aspirat natural, dar înglobează tehnologia Dual VVT-i. Din nou, se poate vorbi de o mică nealiniere la „standardele” moderne, în care toţi producătorii sunt cuprinşi de febra motoarelor turboaspirate. Chiar în ultimul nostru test drive, cu Mercedes-Benz B-Class, remarcam această tendinţă aprigă, însă sesizam cât de departe sunt cifrele reale de consum faţă de cele anunţate oficial, or noi am obţinut în

acel test un consum mediu de 9.4 litri/100 km, dintr-un motor turboaspirat de 1.6 litri.

Cât am putea obţine dintr-un motor de 2.5 litri aspirat natural astăzi, atunci? Vom merge pe un alt traseu extra-urban, într-un ritm obişnuit, cu trei

persoane la bord. Dacă de la un hatchback compact cu motor turboaspirat am obţinut 9.4 litri, la cât să ne aşteptăm de la un sedan de talia lui Camry, cu un motor de 2.5 litri sub capotă? La 11 litri la 100 km? 12? Sau poate mai mult? Să vedem!

Trebuie să remarcăm că motorul

propulsează maşina foarte relaxat, în regim normal de condus. Cei 2,494 cm cubi sunt mai mult decât suficienţi pentru a genera o forţă naturală lejeră. Dar şi dacă se doreşte o acceleraţie rapidă, motorul poate fi trezit uşor la viaţă, fiind impus să livreze toţi cei 180 CP de care este capabil. Capacitatea propulsorului de a livra instantaneu

forţa dorită, pe orice planjă de turaţii, e ceea ce numim, de obicei, elasticitate excelentă. Iar acest propulsor e capabil să facă asta cu o uşurinţă de invidiat. Şi transmisia automată cu 6 trepte, la care este cuplat, funcţionează intuitiv, chiar dacă are o arhitectură ceva mai clasică şi nu vine cu inovaţii de genul dublu-ambreiaj.

Ei bine, forţa firească a ceva predictibil în cazul unul motor de cilindree mare, veţi spune, dar cum rămâne cu consumul? Care e preţul plătit pentru această lejeritate plăcută?

Poate părea incredibil, dar rezultatul e unul absolut fascinant. Am pornit din oraş cu un consum mediu de 9.0 litri, în jurul căruia am oscilat până spre ieşirea din Chişinău, unde aveam 8.8 litri/100 km. Cu cât ne depărtam mai mult de capitală, însă, cifra consumul mediu ne-a lăsat cu gura căscată. Peste un timp, calculatorul de bord indica 7.5 litri la 100 km. Destul de demn pentru un sedan de această clasă, ne-am spus. Apoi, cifra a coborât la 7.4. Apoi la 7.3, 7.2, 7.1... Ne-am zis că dacă ajunhem şi la 7.0 litri, e fascinant. Am ajuns, iar în scurt timp cifra consumului mediu, pe întreaga durată a călătoriei noastre, a coborât şi sub 7 litri! 6.9... 6.8 litri/100 km! E uimitor, dar cifra s-a stabilizat la valoarea de 6.7 litri la 100 km! Şi asta într-un sedan de 4,82 metri lungime, cu un motor de 2.5 litri sub capotă şi cu 3 persoane adulte la bord!

E paradoxal, dar dacă vom compara acest rezultat cu cel obţinut în testul drive anterior, rezultă că... Toyota Camry, cu motor de 2.5 litri aspirat natural, e mai eficientă decât Mercedes-Benz B-Class, cu motor de 1.6 litri turboaspirat! În acelaşi timp, la testele oficiale de omologare, Camry 2.5 a primit eticheta Euro IV, în timp ce B-Class B180 – cea de Euro VI... Tocmai aici se face vizibilă diferenţa dintre trişarea ui motor turboaspirat şi fracheţea unuia aspirat natural...

După acest test drive am înţeles de ce Chişinăul nu are încă drumuri bune. Un motiv pe lângă lipsa permanentă a resurselor bugetare. Primarul Chirtoacă conduce un Camry. Iar asta îl izolează de denivelările carosabilului şi asftel problema drumurilor nu e chiar în topul listei de priorităţi. Ar trebui să treceţi la o sportivă germană Domnule Primar, ca să avem şi noi drumuri bune mai repede!

Camry m-a cucerit. Prin simpleţe, francheţe, confort şi abordare realistă. Dacă ai reuşit să deţii în experienţa ta de proprietar de maşini în Moldova cel

puţin o maşină nouă, nu mai alergi după etichete sonore de marketing, precum BLUEnuştiuce, şi nici după liste de tehnologii frumoase, descrise prin abrevieri de tot felul. Asta în cazul nu faci din glamour un mod de viaţă, desigur. În rest, dacă îţi faci alegerile

raţional, vrei o esenţă consistentă la o maşină, vrei confort, vrei fiabilitate, vrei ca lucrurile cu adevărat importante într-o maşină să exceleze, şi nu cele decorative. Iar Camry asta e, o maşină perfectă în esenţă, care nu s-a machiat, pentru ca tu să o placi după look-ul ţipător, ci aşteaptă să fie apreciată pentru însăşi esenţa ei.

Ilie Toma