Menu
Acasă
Search
CITIRE TEST DRIVE:

Hyundai Santa Fe

15 Februarie 2013
Ilie Toma
Hyundai Santa Fe
Când aruncăm o privire asupra statisticilor de vânzări din ţara noastră, observăm că segmentul SUV-urilor are cea mai importantă cotă în vânzările către particulari. Ne întrebăm, de obicei, ce se întâmplă cu moldovenii, de preferă atât de mult SUV-urile?

Adevărul e că nu se întâmplă nimic cu moldovenii. E suficient să parcurgi un tur al oraşului Chişinău, îndeosebi spre sfârşitul iernii, ca să te ia groaza de calitatea carosabilului, şi să înţelegi că în spatele preferinţei pentru SUV-uri ale conaţionalilor noştri există o explicaţie cât se poate de logică – pentru că aşa sunt condiţiile de exploatare ale ţării şi un SUV poate, teoretic, să ofere un grad mai mare de durabilitate şi capacităţi de trecere sporite pe un astfel de carosabil.

Aşa că, atunci când am pus mâna pe noua generaţie Hyundai Santa Fe, ne-am pus mai mult ca oricând în pielea unui proprietar al acestui model, pentru a cunoaşte cu adevărat cât de bine face faţă noul SUV Hyundai condiţiilor de exploatare ale ţării noastre. Pe lângă asta, coreenii de la Hyundai au declarat curajos în momentul lansării, că noul Santa Fe s-a maturizat într-atât de mult, încât a ajuns să atenteze la concurenţi din segmentul premium, iar pe unele pieţe modelul porneşte de la un preţ apropiat de 40,000 euro. Din fericire, preţurile pentru Moldova s-au temperat recent şi au devenit mult mai raţionale, modelul pornind de la puţin peste 23,000 euro. E drept, însă, că noi beneficiem de motorizări pe benzină mai accesibile, în timp ce europenii nu o fac.

Redacţia noastră are la test versiunea cu cel mai nou propulsor diesel sub capotă – 2.2 CRDi. Prin urmare, avem un şir de elemente intrigante, care să ne facă testul cu noul Hyundai Santa Fe deosebit de interesant! Să vedem, deci, ce oferă noua generaţie Santa Fe!

Design exterior şi prezenţă

Vă amintiţi modelele Hyundai de acum zece ani? Sau douăzeci? Erau o adevărată catastrofă în materie de design! Priviţi astăzi noul Santa Fe. Evoluţia este mai mult decât evidentă. Hyundai a fost, în ultimii ani, compania care a avut cea mai spectaculoasă evoluţie din lumea auto, de la un nume mediocru până la un brand cu personalitate, produsele căruia au devenit cu adevărat admirate şi dorite.

Designul lui Hyundai Santa Fe merită o mare notă maximă, întrucât reuşeşte incredibil de bine să-i confere originalitate, agresivitate şi atractivitate noului model coreean. Santa Fe are un aspect maturizat, echilibrat, dar în acelaşi timp nu este plictisitor de conservator. Dimpotrivă, formele acestuia par proaspete şi inovative.

Atunci când vorbim de design inovativ la un SUV, de obicei, asta înseamnă că modelul s-a detaşat total de predecesorii săi şi priveşte într-un viitor în care nu mai există drumuri neasfaltate şi terenuri accidentate, în care oamenii se alimentează cu mâncare de cosmonauţi şi se sărută prin reţele sociale... Hyundai Santa Fe nu e aşa, din fericire. În partea inferioară a caroseriei, de jur-împrejur, descoperim zone masive de protecţie din plastic, gândite cu adevărat pentru a proteja metalul caroeriei de contacte nedorite cu solul sau cu bucăţi din acesta, care ar putea fi aruncate de roţi. Zicem gândite cu adevărat pentru proecţie, întrucât am ieşit cu Santa Fe într-o zonă noroioasă de offroad, care a murdărit la maxim roţile maşinii, dar plasticul şi-a făcut treaba de minune, şi a păstrat caroseria aproape intactă. Garda la sol de 185 mm şi unghiurile bune de atac şi degajare favorizează şi aventurile offroad.

Cu jante de dimensiune minimă – 17 inch – precum cele din testul nostru,

Santa Fe nu arată atât de plin de glamour, ca în imaginile oficiale europene. Însă sfatul nostru este să optaţi anume pentru această mărime a jantelor – Santa Fe arată mai mulsculos astfel şi mai ales, Vă va ajuta să faceţi faţă mai bine mega-gropilor autohtone! Am testat pe propria piele acest lucru! Dar despre asta, un pic mai jos.

Dinamică motor şi operare transmisie

Sub capota modelului din test avem cel mai nou motor diesel al celor de la Hyundai, de 2.2 litri. Acesta abundă de-a binelea în tehnologii de ultimă oră, înglobând injecţie common-rail de a treia generaţie cu piezo-injectoare, turbină cu geometrie variabilă şi filtru de particule. În rezultat, din doar 2,199 cm cubi, noul motor diesel livrează o putere de 197 CP la 3,800 rpm, iar cuplul maxim constituie 421 Nm, disponibil între 1,800 şi 2,500 rpm.

Pe viu, la un condus moderat, se simte mai degrabă un cuplu suficient pentru un ritm relaxant de rulare. Atunci când pedala este apăsată cu putere şi transmisia automată, după o scurtă ezitare, retrogradează şi face motorul diesel să ruleze la turaţii ceva mai mari, motorul prinde adevărata viaţă şi îţi oferă pe tavă toţi cei aproape 200 CP. Nu există regim sport a transmisiei, de asta condusul obişnuit în regim D este axat în primul rând spre eficienţă şi se transferă într-un ritm mai alert doar prin apăsarea mai puternică a pedalei de acceleraţie. Cu apăsări pronunţate efectuate în continuu, SUV-ul capătă un ritm foarte dinamic de condus şi transmisia pricepe mai rapid ideea, astfel încât operează potrivit, efectuând schimbările de treaptă la turaţii mai înalte. Pentru un condus extrem, se poate cupla regimul manual al cutiei de viteze, gestionând exact momentul de schimbare a treptelor. Schimbarea treptelor în creştere sau scădere are loc, însă, doar de la levierul transmisiei, astfel că o rulare în regim manual se merită efectuată doar atunci când chiar ai nevoie de asta, nu doar de dragul distracţiei.

Transmisia automată este una cu 6 rapoarte, deci este în pas cu necesităţile actuale de la un SUV de această clasă. Nu este o cutie de viteze cu dublu ambreiaj, ca să ne frapeze prin timpi insesizabili de schimbare a treptelor, însă nici nu întârzie prea mult în decizii. În condiţii normale şi dinamice de condus, cutia de viteze îşi face treaba mai mult decât excelent.

Motorul nu este cel mai silenţios din clasa sa, însă sunetul său este foarte bine echilibrat şi calibrat, astfel încât nu mai există nici urmă de troncănitul dieselurilor de odinioară. Sună mai degrabă a un motor diesel german modern, care se apropie de sunetul unui benzinar.

La viteze mai mari, sunetul venit de la motor pare să se reducă, în pofida aşteptărilor fireşti ca acesta să crească. Etajarea bună a transmisiei îl face să opereze la turaţii moderate, ceea ce îl pune mai departe, într-un decor acustic nederanjant pentru ocupanţii de la bord. Un detaliu plăcut pentru călătoriile lungi, de altfel. Iar buna etajare a treptelor cutiei de viteze face modelul foarte eficient în condus de traseu şi chiar autostrăzi – un consum mediu de 6.5-7.0 litri/100 km fiind foarte posibil.

Potenţial în offroad

După cum intuiţi, probabil, Santa Fe nu e tocmai SUV-ul cu care să te aventurezi în offroad cu adevărat dur. Tracţiunea integrală e opţională pentru modelul coreean, iar versiunilor care nu o au le este contraindicat noroiul prea mare. Noi, însă, avem la test o versiune cu tracţiune integrală, fapt care ne face să ne dorim a o pune niţel la treabă.

Suntem undeva în zona centrală a Moldovei, într-o zonă cu dealuri specifice ţării noastre. Terenul de sub roţi e înmuitat de-a binelea, mai ales după zăpezile abundente din această iarnă. Pornim prima urcare în pantă pronunţată. Pe noroi vâscos, la urcarea în pantă, roţile maşinii pierd aderenţa şi puntea spate fuge spre dreaptă. E un efect firesc, dacă ne gândim că roţile de vară pe care le avem nu au o profilare tocmai reuşită pentru noroi. Mai important este să nu pierdem aderenţa la urcare, deci continuăm să înaintăm într-un semi-derapaj continuu. La rădăcina pantei am apăsat şi butonul de blocare a distribuţie cuplului între axe, însă ştim că acesta mai mult imită un astfel de efect decât îl crează mecanic cu adevărat. Totuşi, ascensiunea maşinii continuă fără rateuri, deşi spatele rămâne pe partea dreaptă a ecartamentului. Am ajuns în vârful pantei şi roţile au în continuare aderenţă suficientă pentru ca maşină să răspundă chiar şi apăsărilor mai pronunţate a acceleraţiei

Iarba umedă, care acoperă terenul noroios dedesubt, ar trebui să fie destul de solicitantă pentru tracţiunea integrală a maşinii. Însă şi aici Santa Fe reuşeşte să-şi păstreze extrem de bine aderenţa, chiar dacă ne facem de cap prin viraje la 180 grade. Suspensia înghite reuşit denivelările, protecţia din plastic şi unghiul bun de atac al maşinii te încurajează să nu eziţi prea mult în a aborda terenul. Ori, asta e cel mai frumos lucru la un SUV – senzaţia asta că maşina e „călită” într-un fel de micile elemente neprietenoase ale naturii şi ale imperfecţiunii carosabilului. Şi Hyundai Santa Fe ne demonstrează că e călit de astfel de intemperii precum un călugăr budist care poate îndura o lună de foame absolută...

A mai urmat încă un test, încă mai provocator. Ştim că SUV-urile de această categorie dau preferinţă, de obicei, punţii faţă în distribuirea cuplului. Prin urmare, în anumite situaţii, o roată spate ar putea fie rula în gol, fie să nu primească deloc cuplu, atunci când ar avea nevoie de el. Noi am pus maşina într-o poziţie de coborâre în pantă, în aşa fel încât roata stângă spate a rămas suspendată în aer. Am cuplat marşarierul pentru a ieşi cumva din groapa aia noroioasă, având o roată suspendată în aer în spate şi o a doua, frontală, cu aderenţă foarte scăzută. Ne-am aşteptat că o să vedem maşina de-a dreptul chinuindu-se să distribuie cuplul acolo unde ar fi trebuit să fie el prezent cu adevărat. N-a fost să fie însă. Roata suspendată în aer s-a rotit foarte puţin, şi toate celelalte roţi au prins a se roţi şi ele, încet, fără pierderi de aderenţă.

Toate patru s-au rotit într-un unison de invidiat, fără ca sistemele de frânare a roţilor care pierd aderenţă să se facă auzite. A fost o senzaţie de maşină de teren din alea de odinioară, care făceau o astfel de treabă prin blocarea mecanică a tuturor diferenţialelor toate roţile fiind impuse într-o rotire la unison. Cam asta s-a întâmplat şi aici. Şi avem, de fapt, un sistem de tracţiune integrală gestionat electronic! Nu ştim cum o fi reuşit cei de la Magna şi Hyundai, dar au realizat un sistem de tracţiune integrală extrem de reuşit şi extrem de descurcăreţ în viaţa reală!



Feedback direcţie şi manevrabilitate în viraje

Suspensiile maşinii au fost cele care ne-au captivat mai mult. Din primele gropi autohtone din capitală, Santa Fe ne-a părut un pic cam zgomotos la abordarea acestora, lăsând sunetul de contact brutal cu denivelările să pătrundă nestingherit în habitaclu. Sunetul e un pic mai pătrunzător decât la SUV-urile premium de rasă, pe care

Santa Fe pretinde a le zădărî. În schimb cu fiecare nouă denivelare de asfalt sesizăm că Hyundai Santa Fe le abordează cu mai mare naturaleţe, trecându-le oarecum nepăsător.

Capacitatea bună de absorbţie a suspensiilor am sesizat-o şi pe offroad, pe teren cu adevărat denivelat. Acolo Santa Fe nu se sfieşte să opereze fără mănuşi, încălecând denivelările fără prea mult curtaj.

Marea surpriză, însă, vine de la manevrabilitatea SUV-ului pe teren asfaltat. Nu ne-am aşteptat la performanţe prea senzaţionale la abordarea virajelor în viteză, dar Santa Fe ne-a uimit cu o capacitate neaşteptat de bună de a ţine curbele. Explicaţia vine de la arhitectura suspensiilor – în faţă e o suspensie McPherson cu braţ suplimentar de stabilizare, iar în spate avem o arhitectură multilink, din nou cu braţe ranforsate pentru o stabilizare eficientă a dimensiunilor şi greutăţii maşinii. Rezultatul e plăcut. Deşi Santa Fe nu te cheamă la prea multă sportivitate, în virajele strânse, abordate cu viteză, simţi că deţiii în continuare controlul asupra traiectoriei corecte a maşinii. Şi asta chiar dacă anvelopele crează o zonă de absorbţie de 15 cm între jantă şi carosabil!

Confort la rulare

Anume aceşti 15 cm de izolare a anvelopei (235 mm lăţime anvelope, 65% din înălţime profilul pe înălţime), acordă un spaţiu de manevră suficient suspensiei pentru a absorbi cu bine şocurile carosabilului. Cu jante de 18 sau 19 inch Santa Fe ar fi mult mai dur şi neconfortabil. Deci, dacă nu exploataţi maşina în Germania sau Austria, optaţi neapărat pentru 17 inch, nu mai mari.

Confortul în călătorii este favorizat şi de o concepere reuşită a interiorului, cu gândire minuţioasă asupra condiţiilor în care va călători fiecare ocupant. Nu vom greşi dacă vom spune că la bordul lui Hyundai Santa Fe se poate călători cu plăcere cu toată familia. Mai ales că maşina poate veni cu până la 7 locuri!

Izolare fonică

Izolarea fonică a lui Hyundai Santa Fe este realizată la un nivel bun pentru un automobil la preţ raţional. Dar nu şi pentru unul cu pretenţii premium. Sunetul motorului pătrunde moderat la interior, ceea ce este bine. Curenţii de aer se fac de asemenea auziţi mai puţin, dar zgomotul la rularea roţilor se lasă auzit. După cum tocmai am spus, pentru un automobil la preţ raţional, antifonarea lui Santa Fe e una foarte bună, dar, deoarece izolarea fonică excelentă e unul din capitolele la care modelele premium mizează foarte mult, trebuie să spunem că Santa Fe nu-şi justifică pretenţiile premium la acest capitol.

Design interior / ergonomie

Designul interior al lui Santa Fe e unul care condimentează soluţiile clasice cu elemente preluate din viitor parcă. Însă rămân prezente şi anumite elemente mai puţin atrăgătoare şi echilibrate – precum iluminarea de un albastru intens sau comenzi circulare supradimensionate. Totuşi, designul interior este unul simetric, original şi inspirat.

Ergonomia este excelentă. Comenzile sunt situate în zonele în care te aştepţi să fie şi chiar la prima experienţă de condus a modelului găsirea comenzilor necesare se realizează în secunde numărate.

Calitate materiale interior

Calitatea materialelor din habitaclul modelelor Hyundai a crescut simţitor în ultimii ani, astfel că azi, aflându-ne la bordul noii generaţii Santa Fe, suntem nevoiţi să constatăm un avans incredibil al coreenilor la acest capitol. Până şi plasticul folosit la planşa de bord a devenit unul moale şi plăcut la atingere. Calitatea asamblării componentelor interiorului este şi ea la un nivel excelent, cu care până nu demult ne desfătau doar modelele germane. Da, e un fapt cert – Hyundai nu cedează astăzi cu nimic în faţa modelelor europene la preţ raţional şi pe alocuri le depăşeşte chiar.

Unicul aspect criticabil al interiorului este pielea cu care sunt tapiţate scaunele. Pe marginile scaunelor aceasta indică încreţituri dubioase, care s-ar putea transforma în crăpături în timp. E o problemă cvasicunoscută pentru anumite tipuri de piele, folosite în industria auto, care poate fi rezolvată prin utilizarea altor materiale în zonele cele mai solicitante. În zona şezutului, însă, pielea perforată este de o calitate mult mai bună. Până la urmă, se poate opta şi pentru o tapiţerie textilă.

Ne-a plăcut calitatea plasticelor, a inserţiilor de pe uşi şi bord, a pielii de pe volan, şi ne-a plăcut calitatea zonelor metalice. Habitaclul lui Hyundai Santa Fe este unul demn, calitativ, fără trişări.

Spaţiu / confort pasageri faţă

Spaţiul este unul din avantajele principale ale lui Hyundai Santa Fe. Spre deosebire de multe din SUV-urile moderne, care adoptă linii tot mai coborâte ale plafonului şi siluete tot mai înguste, modelul coreen nu se sfieşte să rămână lat şi înalt, astfel încât în interior să existe senzaţia unui spaţiu foarte generos. Pasagerii faţă beneficiază de o profilare extrem de reuşită a scaunelor, care face şezutul confortabil, iar susţinerea laterală în viraje – eficientă.

La volan Santa Fe îţi oferă viziunea unei capote masive în faţă, fapt care te provoacă să ridici scaunul pe înălţime pentru a avea o poziţie mai dominantă asupra maşinii şi implicit mai plăcută.

Spaţiu / confort pasageri spate

Aici trebuie să mai punem odată accentul pe faptul că Santa Fe poate avea şapte locuri la bord! Versiunea testată de noi beneficiază de această opţiune, astfel încât am putut vedea ce simt cei de pe rândul doi de scaune, dar şi cel de-al treilea rând.

Atunci când a fost dezvăluit pentru prima dată noul Santa Fe, la Salonul Auto de la New York, au fost prezentate versiunile americane ale modelului. Zic versiuni pentru că în SUA ediţiile cu 5 locuri şi cele cu 7 locuri reprezintă două întruchipări diferite, cu lungime diferită a caroseriei şi cu ampatament diferit. Până şi numele sunt diferite – Santa Fe pentru ediţia cu 7 locuri şi Santa Fe Sport pentru cea cu 5 locuri.

Ei bine, în Europa lucrurile stau niţel altfel. Europenii sunt mai supli, probabil, aşa că producătorul coreean a decis să ofere o singură versiune de caroserie, aproape identică celei care aduce 5 locuri în SUA, dar să o echipeze cu 5 sau 7 locuri, în funcţie de preferinţele clienţilor. Astfel, pasagerii rândului al treilea de scaune în versiunea europeană beneficiază de mult mai puţin spaţiu decât americanii. Aici, pe al treilea rând, vor sta fericiţi în călătorii lungi doi copii, din cauză că spaţiul pe înălţime şi cel pentru genunchi e cam limitat. În schimb, până şi pasagerii de aici beneficiază de prize dedicate ale sistemului de climatizare, şi priză electrică, astfel că picii vor putea avea un confort termic perfect, condimentat cu posibilitatea de a folosi gadget-uri electronice în călătoriile lungi.

Pe rândul al doilea de scaune e o adevărată desfătare la spaţiul oferit. Există loc berechet pe înălţime, pe lăţime şi chiar pentru genunchi. Chiar şi cei mai voluminoşi pasageri se vor simţi bine aici, pe orice distanţe. Iar cotiera retractabilă, care înglobează şi suporturi pentru pahare, le va spori confortul.

Practicism portbagaj

Eh, dacă rândul al treilea de scaune este „activat”, sau altfel spus – scos din podeaua portbagajului – atunci nu rămane aproape deloc spaţiu pentru depozitarea bagajelor. Una-două poşete micuţe pot încăpea, nu mai mult. Însă, dacă cel de-al treilea rând de scaune este pliat şi făcut una cu podeaua, atunci portbagajul lui

Santa Fe devine extrem de generos. Iar pentru momentele de cumpărare tradiţională a electrocasnicelor de sărbători se poate plia şi al doilea rând de scaune, astfel că Santa Fe lasă impresia că poate duce şi două frigidere simultan.

Consum

Cifrele oficiale de consum ale noului propulsor sună extrem de bine. Noi am primit maşina după o serie de episoade de încălzire, deplasare pe un teritoriu închis şi tururi în jurul showroom-ului, iar cifra de consum era una aproape ireală, depăşind 14 la suă. În următorii 2 kilometri, trecând de ambuteiajele infernale ale regiunii străzii Ismail, consumul mediu a coborât la 10 la sută. Iar ulterior, către ieşirea din oraş, media a coborât la 8.9 litri/100 km. În fişa oficială, pentru consumul urban în combinaţie cu transmisia automată e indicat un consum de 8.8 litri la 100 km. Deci, judecând după propria experienţă, la un ritm normal de condus, această valoare e una foarte posibilă.



La condus firesc de traseu, cifra de consum poate fi coborâtă cu uşurinţă în jurul valorii de 6.5 litri/100 km, dacă se conduce cu viteze de până la 110-120 km/h. Valoarea perfectă de 5.3 litri/100 km nu am putut s-o obţinem, dar noi zicem că şi o cifră de 6.5 la sută e bună, în raport cu dieselul prezent la staţiile autohtone.

Preţ de achiziţie

După cum spuneam, în momentul lansării sale europene, preţurile noii generaţii Hyundai Santa Fe i-au cam speriat pe cei care apreciau marca coreeană anume pentru un raport excelent preţ/calitate. În România

Hyundai Santa Fe este oferit doar cu propulsorul 2.2 litri diesel, testat de noi, şi porneşte de la peste 39,500 euro. În Germania, situaţia cu diesel-ul 2.2 litri era similară , acesta pornind de pe la 37,00 euro. Apoi, la nemţi a apărut şi un motor 2.0 litri diesel, de 150 CP, care porneşte de la 32,900 euro, iar mai nou şi motorul pe benzină de 2.4 litri a devenit disponibil, cu un preţ şi mai atractiv, de 29,990 euro. În Moldova, preţurile de lansare au fost şi ele niţel cam mari. Mai proaspăt, însă, distribuitorul Hyundai în Moldova şi-a reorientat politica pe o cale a preţurilor mai pământeşti, şi noul Hyundai Santa Fe beneficiază de un preţ mult mai interesant. În ţara noastră sunt disponibile două propulsoare – benzinarul de 2.4 litri şi 176 CP sau noul diesel de 2.2 litri şi 197 CP. Astfel, cea mai accesibilă versiune Santa Fe, dotată cu motorul de 2.4 litri, cu transmisie manuală în 5 trepte şi tracţiune faţă, costă în ţara noastră 31,200 dolari SUA, echivalentul a aproximativ 23,280 euro! E un preţ mult mai interesant, chiar şi în raport cu Germania, trebuie să recunoaştem! În combinaţie cu transmisia automată cu 6 trepte şi tracţiune integrală, benzinarul de 2.4 litri costă de la 33,200 dolari SUA, sau aproximativ 24,780 euro. Deci, tracţiunea integrală şi cutia de viteze automată nu adaugă decât vreo 1,500 euro.

Motorizarea diesel 2.2 CRDi, testată de noi, porneşte de la 33,500 dolari SUA, şi vine cu tracţiune faţă şi cutie de viteze manuală cu 6 trepte. Deci, echivalentul a aproximativ 25,000 euro. Combinaţia testată de noi, cu transmisie automată şi tracţiune integrală, porneşte de la 35,500 dolari, sau 26,500 euro. Versiunea din test beneficiază, însă, de o dotare mult mai generoasă, care îi aduce preţul în jurul a 29,000 euro.



E mult, puţin? Îşi merită Santa Fe banii? În mare parte, îşi merită. Preţurile iniţiale ale modelului au urcat niţel prea mult, acum însă, au mai fost aduse la un nivel acceptabil. Santa Fe este în continuare un SUV la un preţ raţional, cu un preţ care e chiar acolo, undeva la limita în care încă mai simţi că banii investiţi de merită şi faci o achiziţie raţională.

Verdict final: Hyundai Santa Fe

Hyundai, nu te grăbi să o faci pe marca premium! E un pas pe care se grăbesc să-l facă ce-i ce se lasă seduşi de propriul succes prea rapid şi care le taie imediat ramul de sub picioare. A făcut-o Renault când a lansat actualul Laguna. Vânzările mergeau bine, Dacia urca în calitate, şi Renault şi-a dorit o imagine cu tendinţe de premium. A dat-o imediat în bară, iar Laguna s-a vândut mai rău decât îşi putea cineva imagina. Nu poţi să ceri peste noapte oamenilor să te considere premium şi să-ţi plătească un suprapreţ doar pentru că tu ţi-ai crescut calitatea materialelor, atunci când principalul fapt pentru care toţi te apreciau era chiar raportul preţ/calitate şi virtutea de a fi o achiziţie raţională.

Hyundai trebuie să rămână o marcă raţională, echilibrată, care te fascinează printr-un preţ corect, fiabilitate excelentă, confort plăcut şi mult practicism la bord. La un preţ raţional, noul Hyundai Santa Fe e una din cele mai plăcute alegeri din câte există astăzi pe piaţă. Santa Fe nu trebuie şi nici nu poate atenta la concurenţi precum Audi Q5, Mercedes-Benz GLK/ML sau BMW X3. Nu acolo e liga unde Hyundai va fi cu adevărat respectat şi unde va cuceri clienţii.

Hyundai Santa Fe se bate cu demnitate astăzi cu Honda CR-V, Mazda CX-5, Kia Sorento, Mitsubishi Outlander şi chiar viitoarea Toyota RAV4. Mai mult ca atât, Santa Fe depăşeşte nemilos Chevrolet Captiva sau Nissan X-Trail.

Noi ne bucurăm că, cel puţin în ţara noastră, preţul noului Hyundai Santa Fe s-a temperat şi a ajuns la un nivel corect. La aceşti bani, noua generaţie Hyundai Santa Fe e o achiziţie extrem de reuşită. Santa Fe are un design atrăgător, e extrem de spaţios şi versatil, are un diesel modern şi eficient sub capotă, o gardă la sol înaltă, protecţie bună a caroseriei şi un sistem de tracţiune integrală excelent – tocmai aceste calităţi ţi le doreşti de la un SUV modern, nu? Iar dacă totul vine la un preţ corect, atunci, cumpărând un astfel de model, faci cu adevărat o investiţie raţională!

Instrumente utile:

Comparaţie Hyundai Santa Fe 2.2 CRDi AWD Automat vs. concurenţi
DISTRIBUIE PRIETENILOR:
GALERIE FOTO (70 IMAGINI):
MAI MULTE TESTE DRIVE:
© 2021 Online Media
Urmăreşte-ne şi pe:
Facebook
YouTube
Instagram
Telegram
Twitter