Vânzările de maşini noi din Moldova în anul trecut ne-au demonstrat că SUV-urile deţin o cotă impresionantă de peste 40% din piaţa autohtonă. Moldovenii iubesc SUV-urile, e clar! Iar dintre SUV-uri, le iubesc cel mai mult pe cele premium, care au avut cei mai buni indicatori de vânzări.

Ei bine, nu e greu să găsim imediat explicaţii pentru aceste preferinţe. Starea drumurilor autohtone te împinge cumva spre decizia logică de a achiziţiona o maşină cu gardă la sol mai mare şi cu o suspensie capabilă să îndure mai bine aceste drumuri şi cine altcineva dacă nu SUV-urile ar trebui să poată îndura asemenea tratamente? Pe

lângă asta, SUV-urile sunt şi foarte practice în rolul de maşină de familie, având spaţiu de multe ori mai mare decât într-un van familist, o prezenţă foarte impunătoare, o ţinută de drum sigură şi, desigur, un nivel foarte înalt al confortului de la bord.

Dar care dintre SUV-uri e mai bun? Care dintre SUV-uri e mai spaţios, mai confortabil, mai eficient, care dintre ele merge mai bine pe asfalt sau pe teren accidentat, care dintre ele îşi va satisface mai bine ocupanţii la bord, până la urmă? Ei bine, după un mega-test comparativ cu 5 sedanuri premium de segment D, pe care ne-am bucurată să vedem cât de mult l-aţi apreciat Dvs.,

redacţia PiataAuto.md a mers şi mai departe şi a organizat un mega-mega test drive comparativ cu, practic, toate SUV-urile premium de talie medie, prezente la acest moment pe piaţa Moldovei: Audi Q7, BMW X5, Land Rover Range Rover Sport, Mercedes-Benz GLE, Porsche Cayenne şi Volvo XC90. Aţi putea să ne amintiţi de Lexus RX, dar actuala generaţie a acestui model încă nu a ajuns în Moldova, aşa că deocamdată modelul nipon e absent de pe piaţa noastră. Deci, avem 6 ditamai SUV-urile premium în faţa Dvs. astăzi! Şase modele care vor să vă cucerească! Care o fi mai bun din ele? Care va reuşi să impresioneze pe noi şi pe Dvs. cel mai mult? Să aflăm împreună!

Selecţie

Toate modelele din acest test sunt, practic vorbind, concurenţi direcţi sau indirecţi între ele. Dar, pentru că selecţia a tocmai 6 exemplare de SUV-uri premium pentru un test drive comparativ nu e tocmai un lucru uşor, unele motorizări pe care am reuşit să le obţinem nu concurează direct între ele, şi vom ţine cont de asta în analiza noastră. Totuşi, toate cele şase SUV-uri din test sunt diesel, toate au tracţiune integrală, toate sunt echipate cu

transmisii automate, toate au două sute şi ceva de cai-putere (între 225 CP şi 292 CP), toate accelerează până la prima sută între 6.3 şi 7.8 secunde, toate au o viteză maximă cuprinsă între 210 şi 234 km/h. Deci, chiar dacă două exemplare din test sunt echipate cu motoare diesel de 2.0 litri cu 4 cilindri, iar altele 4 sunt echipate cu motoare V6 de 3.0 litri, parametrii dinamici ai fiecăruia din cele 6 modele îşi găsesc valori apropiate în rândurile a cel puţin câţiva concurenţi din acest test. Dar, cum spuneam şi la început, vom ţine

cont de motorizările diferite în expunerile noastre de mai departe, valoarea puterii neafectând neapărat înclinarea balanţei către un model sau altul.

Am testat:
• Audi Q7 3.0 TDI V6 272 CP
• BMW X5 xDrive25d 231 CP
• Land Rover Range Rover Sport SDV6 292 CP
• Mercedes-Benz GLE 350d 258 CP
• Porsche Cayenne Diesel 245 CP
• Volvo XC90 D5 225 CP

Design şi prezenţă

Impunătoare, dragii noştri. Aşa arată aceste SUV-uri premium atunci când sunt parcate sau atunci când rulează mândre pe drum, aproape orgolioase. Fiecare din ele certifică o alegere consistentă, scumpă, dar de cele mai multe ori bine chibzuită, în favoarea

unei maşini gândite să ofere aproape totul într-un singur angrenaj.

Audi Q7 are poate designul cel mai puţin emfatic dintre toate aceste modele, noua generaţie a modelului debutând cu o siluetă foarte atletică, lungă şi nu prea înaltă, ceea ce i-a schimbat puternic proporţiile faţă de cele cu care s-au obişnuit admiratorii generaţiei precedente. Înainte, Q7 era aproape un mastodont. Acum, Q7 este un atlet civilizat, pe un gust mult mai european. Şi datele tehnice certifică

această senzaţie – Q7 este cel mai lung dintre toate aceste modele, fiind unicul ce depăşeşte, cu 5 cm, valoarea de 5 metri lungime, însă este şi cel mai scund dintre toţi, măsurând 1.74 metri înălţime. Atunci când suspensia pneumatică a modelului e pusă în regim standard de rulare pe asfalt, adică destul de coborâtă, modelul pare chiar a semăna cu un break cu capacităţi sporite de trecere, nu cu un SUV. Abia când suspensia e trecută în regim de offroad şi îşi sporeşte semnificativ garda la sol, Q7 începe să aibă un aer mai aventurier. Şi totuşi, tabloul de design al modelului e foarte civilizat şi armonizat, un design pe care-l poţi îndrăgi mai ales dacă vei alege să convieţuieşti cu el.

BMW X5 are un design care ne place nouă încă din momentul apariţiei actualei generaţii. Partea frontală e deosebit de reuşită, cu o îmbinare frumoasă a blocurilor optice cu calandrul şi nişte nervuri bine accentuate pe capotă şi bara de protecţie faţă. Proporţiile modelului sunt foarte plăcute ochiului, mult mai plăcute decât la generaţia anterioară, iar la o privire din lateral a modelului îţi zici că X5 e cu siguranţă capabil să te provoace la aventuri. Linia plafonului coboară foarte practic, păstrând spaţiu pentru ocupanţii spate şi portbagaj. Posteriorul, însă, e foarte asemănător cu cel al generaţiei precedente de după facelfit, doar consistenţa blocurilor optce făcând o diferenţă vizibilă. Totuşi, nouă ne place mult BMW X5, datorită unui design foarte bine proporţionat şi foarte bine detalizat.

Land Rover Range Rover Sport e băiatul cel rău, dar atrăgător, din acest test. Are cel mai brutal aspect dintre toţi, strigând tuturor „sunt un SUV, sunt un offroader”. Prezenţa sa inspiră imediat aventuri şi capacităţi sporite de trecere. Tot ea inspiră fidelitate pentru ceea ce trebuie să însemne un SUV adevărat. Proeminent, un pic pătrăţos, dar şi foarte monden, cumva – designerii lui Range Rover Sport au reuşit să creeze un model care e şi agresiv şi brutal, dar şi îmbibat cu un aer de glamour. Excelent proporţionat, cu o parte frontală impunătoare şi părţi laterale foarte dinamice, Range Rover Sport se face imediat remarcat. Doar partea de jos a posteriorul ne pare nouă parecum neterminată, un pic pustie, dar asta favorizează o bună geometrie în offroad, aşa că există o explicaţie. Da, are modelul ăsta un aspect magnific special, totuşi.

Mercedes-Benz GLE înseamnă, de fapt, M-Class, sau ML, cum îi mai spuneam noi. Înainte de facelift, modelul purta numele ML, însă odată cu faceliftul acesta s-a adaptat noului sistem de nomenclatură în tabăra Mercedes-Benz şi a primit numele de GLE. A nu se confunda cu GLE Coupe, însă, care e SUV-ul ăla cu siluetă de coupe, concurent pentru X6-ele bavarez. Aici noi vorbim de GLE-ul

„normal”. Şi Mercedes-Benz GLE arată extraordinar de bine, el fiind un pic avantajat în testul nostru de kitul de design AMG, cu bare de protecţie şi praguri mai profilate şi cu jante AMG. Capota modelului are nişte nervuri, care-ţi sugerează forţa de sub ea şi dorinţa de escapade aventuriere. Proporţiile laterale înfăţişează un model gândit destul de practic, iar forma montanţilor spate aminteşte de toate generaţiile anterioare ale lui ML. Posteriorul a fost un pic redesenat şi a primit nişte blocuri optice oarecum similare ca formă cu cele de pe E-Classe W212 facelift.

Porsche Cayenne are cel mai fluid design frontal, în stilul modelelor clasice Porsche. Nu e neapărat un design îndopat de agresivitate, dar denotă imediat bun simţ şi clasă aristocratică. Blocurile optice cu 4 LED-uri de după facelift sunt o semnătură distinctă a acestui model şi redau un aer hi-tech. Caracterul aventurier e subliniat de gurile de ventilare de pe bara de protecţie faţă şi zona inferioară acoperită cu plastic de protecţie pentru offroad, iar privit din lateral, Cayenne are probabil cele mai armonioase proporţii. Fără nervuri ţipătoare. Cu mult bun gust. Posteriorul aduce nişte blocuri optice foarte reuşite, corectând astfel forma criticată a celor de până la facelift. Iar profilările barei de protecţie posterioare completează acest spirit aventurier.

Volvo XC90 e cel mai galant dintre toţi, însă. Modelul ăsta parcă priveşte încrezut într-un viitor pe care anume el îl poate vedea clar şi cert. XC90 emană aventură şi potenţial de agresivitate, dar ambele calităţi sunt trecute prin prisma inteligenţei. Suedezii au reuşit cu Volvo XC90 să dea startul unei filosofii de design absolut unice în lumea auto, care emană senzaţii care pot fi doar percepute, şi încă puţin nominalizate. E un model cu design extrem de inovaţional şi practic în acelaşi timp, cu proporţii corecte, dar şi cu nişte detalii absolut unice, care nu vor fi văzute pe alţi reprezentanţi ai segmentului.

Dar, fireşte, designul e întotdeauna o calitate subiectivă, care trage nişte corzi la inima unuia şi le lasă neatinse la inima altuia. Aşa că cei mai mulţi dintre noi vor avea nişte păreri deja formate după impresiile vizuale, impresii care se înrădăcinează rapid şi sigur în adâncurile conştiinţei noastre. Cert e că toate cele 6 SUV-uri au o prezenţă somptuoasă, plină de caracter, care certifică imediat atât apartenenţa la segmentul SUV-urilor de talie medie, cât şi la segmentul premium. Dar noţiunea de premium se simte, poate, cel mai bine la interior! Aşa că haideţi să aruncăm câte o privire în habitaclul celor 6 modele din testul nostru de astăzi!

Ambianţă interioară

Atunci când ajungi să-ţi cumperi un SUV premium, o faci şi pentru calitatea ambianţei de la bord. Perindându-ne dintr-un habitaclu în altul la acest test drive, am constatat încă o dată că toate, dar absolut toate cele 6 SUV-uri din test îşi desfată ocupanţii cu materiale de calitate ireproşabilă, fie că e vorba de polimerii planşei de bord sau a panourilor uşilor, fie că e vorba de tapiseriile de piele sau inserţiile de lemn şi aluminiu. Tendinţa care se observă la aceste SUV-uri premium este cea de minimizare a suprafeţelor plane de plastic în zonele de

interacţiune. Consolele centrale, zonele mediane ale planşelor de bord, portierele, tunelul central – de peste tot lipseşte plasticul ăla plan, pe care-l puteam întâlni acum vreun deceniu pe asemenea modele. Acum locul lui îl ia lemnul, contururile sau inserţiile metalice, sau pielea, iar în unele cazuri, opţional, până şi planşele de bord sunt acoperite cu tapiserie de piele, cusută eventual cu aţă contrastantă.

Mercedes-Benz GLE are interiorul peste care trecerea timpului pare să-şi fi lăsat cel mai mult amprenta. Şi asta deoarece designul planşei de bord a fost elaborat până la apariţia noilor tendinţe ale mărcii, pornite odată cu actuala generaţie S-Class, iar asta înseamnă că display-ul central a fost gândit să stea adâncit în interiorul planşei de bord, acoperit cu cozoroc de protecţie împotriva luminii solare, iar

atunci când a venit vremea faceliftului şi o asemenea poziţionare era deja atemporală, designerii n-au putut decât să-l mărească în dimensiuni şi să-l lipească sus pe centru, dar puţin oblic, ca să se asocieze cât de cât cu designul planşei de bord. Atunci când un asemenea display stă oblic, există riscul reflecţiei razelor solare, iar pentru a evita acest simptom, designerii au montat un soi de strat protector pe display, niţel gălbui, care atenuează razele şi asigură vizibilitatea. La fel de atemporale sunt şi butoanele cifrice ale apelării numerelor de telefon de pe consola centrală, pe noile modele ele fiind înlocuite de touchpad şi de comenzi cu ajutorul rotulelor. Dar ştiţi, configuraţia asta cu butoane e mult mai practică în folosirea sistemului, atunci când vrei să formezi rapid un număr de telefon, aşa că din punct de vedere funcţional, aşa lucrurile stau mai bine,

e doar o chestie de ieşire în afara trendului propriei mărci. Şi totuşi, afişajul display-ului este la fel de calitativ ca şi la ultimele modele Mercedes-Benz, iar calitatea materialelor de aici este excelentă. Aşa cum îi şade bine unui SUV, comenzile pentru regimurile de condus cu eventuale implicaţii în offroad, sunt aşezate pe tunelul central. Planşa de bord este aici cusută cu tapiserie maro, cu aţă contrastantă şi toată ambianţa are un aer exclusivist maro foarte plăcut! De fapt, stilul ăsta un pic conservator al designului planşei de bord i se potriveşte foarte bine unui SUV mare, dând parcă aerul de maşină din aia old-school, dar executate cu minuţiozitate şi calitate maximă.

Cel puţin la fel de conservator e şi interiorul lui BMW X5, dar asta e o tendinţă aproape generală la modelele BMW. Deşi actuala generaţie a

modelului a mai adus mici noi detalii de design precum planşa în două nivele şi noua amplasare a display-ului multimedia, esenţa ei rămâne universală pentru un BMW, ceea ce o face, pe de o parte, un pic seacă, iar pe de altă parte foarte ergonomică şi primitoare pentru toţi cei care au condus cel puţin un BMW recent în viaţa lor. Spre deosebie de GLE, cadranele de bord ale lui X5 sunt digitale, iar forma planşei de bord e cumva mai teşită, expunându-te mai mult spre exterior şi spaţiu. Poziţia la volan, astfel, pare cumva foarte înaltă, cu o bună

vizibilitate spre ceea ce se întâmplă în exterior.

Land Rover Range Rover Sport are, poate, cel mai specific interior, deosebindu-se foarte mult în concept faţă de ceilalţi reprezentanţi ai segmentului. Planşa de bord pare extrem de aerată, aproape plană chiar, cu o zonă imensă tapisată cu aceeaşi nuanţă de piele ca şi scaunele, având doar două butoane şi un singur display pe ea. În jurul display-ului multimedia există şi alte comenzi, destul de comode în folosire, de altfel, dar curăţarea asta

de butoane a planşei vrea să-ţi sugereze parcă să te concentrezi asupra esenţialului: a plăcerii de condus şi a aventurilor pe care le poţi înfrunta de după parbriz. Pe tunelul central există o mulţime de comenzi pentru momentele de aventură, cu multe regimuri pentru fiecare tip de offroad pe care l-ai putea înfrunta. Doar Range Rover Sport are comenzi atât de dedicate pentru tipuri specifice de teren pe care ai putea rula, ceea ce îi subliniază încă o dată predilecţia spre teren accidentat. Şi pe această maşină cadranele sunt digitale şi, deşi calitatea

de afişaj e bună, se simte necesitatea unui surplus de contrast pentru o mai bună informativitate.

Audi Q7 are acelaşi spirit atletic, aproape subţiat chiar, la interior, dar din nou toate materialele sunt de o calitate desăvârşită. Volanul S-Line al maşinii din testul nostru e neobişnuit de subţire şi sportiv profilat, aproape sugerându-ţi că ai conduce vreun break din gama RS. Afişajele digitale ale cadranelor de bord sunt de o calitate şi un contrast excelent şi te obişnuieşti foarte repede cu această ambianţă hi-tech. Designul planşei de bord respectă tradiţia ultimelor modele ale mărcii, cu prizele de aer continuate pe toată lăţimea planşei. Display-ul sistemului multimedia e poziţionat un pic mai departe de ochii şoferului, dar te obişnuieşti foarte repede cu el şi are şi o calitate de afişaj bună. Pe tunelul central există şi un touchpad multifuncţional pentru acest sistem. Audi Q7 are de asemenea regimuri specifice de condus, interogate prin apăsarea butonului „drive select” de pe planşa de bord, iar acolo există şi un regim offroad, care ridică garda la sol a maşinii şi întăreşte un pic suspensia, pregătind-o astfel de provocări de teren.

Dacă tot am vorbit de hi-tech, atunci lider la această atmosferă inovaţională e cu siguranţă Volvo XC90, graţie unei tablete imense puse pe consola centrală, care a pensionat aproape toate butoanele posibile de pe bord. Lemnul aici are cea mai naturală textură, fiind parcă proaspăt luat din pădurile scandinave şi prelucrat, iar cadranele de bord sunt tot digitale, cu o calitate bună a afişajului. Toată atmosfera hi-tech, însă, îţi solicită nişte timp de învăţare a folosirii unor funcţii, întrucât ele nu par foarte intuitive la început, dar după le foloseşti, percepi logica amplasării lor şi începi a interacţiona mult mai eficient cu maşina. Şi aici regimurile de condus sunt selectabile, cu ajutorul unei rotule de pe tunelul central, iar pentru offroad există un regim specializat. Designul interior al lui XC90 nu seamănă deocamdată cu niciun alt model Volvo, fiind cel mai conturat ca personalitate din toate, dar asta se întâmplă pentru că tocmai el, XC90, a dat startul unei noi ere în tabăra Volvo. Şi această nouă eră arată extraordinar de bine!

Aproape la fel de tehnologizat, dar dintr-o altă perspectivă, arată şi interiorul lui Porsche Cayenne. Planşa de bord şi mai ales tunelul central au o mulţime de comenzi, care te pot copleşi la început, dar care-ţi descoperă ulterior o lume a multor posibilităţi, care pot fi accesate imediat. Volanul cu schelet metalic şi inserţii din lemn îşi face toţi banii, amintindu-ţi imediat că noţiunea de maşină sportivă e o calitate inalienabilă pentru orice Porsche! Mai sunt şi mânerele alea de pe tunelul central, care-ţi spun să te ţii bine când vei pune modelul la treabă, pe asfalt sau pe teren accidentat! Şi Cayenne oferă un regim de offroad, care poate fi combinat şi cu o rigidizare suplimentară a suspensiei, dacă se doreşte. De fapt, Cayenne vine cu abordarea de a-ţi schimba caracteristicile segmentat – doar suspensia, sau doar trenul de rulare. Sistemul multimedia are un display cu afişaj, dar, din nou, pentru cei neadaptaţi cu logica lui, acesta necesită un scurt timp de adaptare. Cadranele

de bord sunt afişate analogic, în spiritul pur al sportivităţii. Iar pe lângă toate, Porsche Cayenne pare să excludă cel mai mult materialele mai monotone, alegând să epateze prin polimeri de culoarea tapiseriei, prin lemn masiv şi multe inserţii metalice. E un o atmosferă sport de lux aici.

Ocupanţii locurilor spate sunt trataţi aproape regeşte în aceste SUV-uri. Spaţiu există berechet în toate cele 6 modele din test, atât pe lungime, pentru genunchi, cât şi pe lăţime sau înălţime, dar opţional mai puteţi bifa şi nişte acoperişuri panoramice pentru a vă delecta cu piscurile munţilor atunci când călătoriţi cu familia prin vacanţe montane. E cert, toate aceste SUV-uri oferă o ambianţă excelentă ocupanţilor spate şi tocmai de asta sunt atât de plăcute pentru familii.

Din toate aceste 6 modele, touşi, Audi Q7 are cea mai subţire banchetă în şezut şi spătar, fiind şi mai modest profilată din această cauză. Spaţiul e foarte generos, însă nu există senzaţia aia de canapea moale de acasă, în care să te afunzi plăcut, urmărind peisajele de după geam într-o călătorie. Totuşi, ocupanţii spate dintr-un un Audi Q7 precum cel din testul nostru se vor bucura de un sistem avansat de climatizare, cu 4 zone, dintre care 2 sunt dedicate celor de pe bancheta spate! Iar guri de ventilare există din tunelul central, din montanţii lateral şi, evident, de sub scaunele faţă, iar pe lângă toate, dotarea din acest test dispune şi de încălzire la scaunele de aici. Deci, confortul climateric din Q7 e desăvârşit!

Volvo XC90 are bancheta spate niţel mai groasă decât la Q7, dar e mult mai bine profilată. Spaţiu există şi aici foarte mult, deşi la nivelul genunchilor XC90 pare să aibă ceva mai puţină rezervă decţt Q7. Dar, atenţie, vorbim de rezervă, nu de spaţiul pe care genunchii chiar îl folosesc, pentru că şi în XC90 vă veţi putea relaxa genunchii, având încă mult lor până la scaunele faţă. Gurile de ventilare dedicate sunt poziţionate în monanţi şi, evident, sub scaun, această ultimă poziţie fiind valabilă pentru toate modele.

Şi mai generos în sezutul banchetei e BMW X5. Spaţiu – din nou foarte mult, iar guri de ventilare dedicată există în tunelul central. Deosebit de comod e spătarul lui BMW X5, fiind neaşteptat de moale şi plăcut în senzaţia pe care o oferă spatelui. Şi vizibilitatea oferită ocupanţilor de aici e excelentă. În faţă, scaunele sunt de-a dreptul voluptoase, late şi moi, dar şi cu un bun suport lateral.

Cele mai puternic profilate şezuturi ale banchetei le are Range Rover Sport, aici bancheta părând a fi axată spre adăpostirea în confort desvârşit a doi ocupanţi, iar un eventual al treilea va beneficia de condiţii mai minimaliste. Cu excepţia acestui ocupant central, ceilalţi se bucură de foarte mult spaţiu pe toate dimensiunile, iar din tunelul central ies guri dedicate de ventilare, tot aici fiind prezente şi butoane de încălzire a banchetei pe maşina din testul nostru. De altfel, aceeaşi formă voluptoasă a scaunelor e prezentă şi la scaunele faţă ale lui Range Rover Sport.

Forme similare sunt prezente şi la bordul lui Porsche Cayenne, atât pe locurile din faţă, cât şi cele din spate. Cayenne, de altfel, oferă neaşteptat de mult loc pentru genunchi, fapt pe care nu l-ai putea intui privind proporţiile laterale ale maşinii. Tunelul central oferă guri de ventilare şi comenzi de încălzire a banchetei spate.

Mercedes-Benz GLE are un şezut mai subţire al banchetei, dar foarte reuşit profilat, un pic convex. În combinaţie cu un spaţiu generos, un unghi reuşit de înclinare a spătarului şi o profilare excelentă a întregii banchetei, confortul acestei banchete te copleşeşte parcă mai repede şi mai ademenitor decât o fac celelalte modele. Cotiera centrală e ceva mai mică şi mai incomodă, însă. Pe tunelul central sunt prezente aceleaşi elemente – guri de ventilare dedicate şi comenzi de încălzire a scaunelor.

Ah, cât de asemănătoare sunt elementele de confort şi spaţiu oferite de aceste SUV-uri pasagerilor spate! Toate îţi asigură cu generozitate şi vastitate, şi relaxare, şi plăcere climaterică – într-atât de aproape unul de celălalt ajung astăzi modelele concurente dintr-un segment...

Cam aceleaşi similarităţi se remarcă şi la volumul portbagajelor, însă aici există şi elemente care sar în evidenţă de la un model la altul. BMW X5 are un portbagaj cu deschidere în două segmente, cea superioară şi un prag inferior, care e foarte practic în exploatare. Iar Volvo XC90 te şochează de-a binelea cu un volum pur şi simplu uriaş al portbagajului! În versiunea cu 5 locuri, nu cu 7, cât poate avea XC90 la bord, volumul implicit al portbagajului e de peste 1000 de litri!

Senzaţii în condus

În sfârşit! Ajungem şi la partea cea mai interesantă, în care conducem rând pe rând maşinile astea, pentru a ne împrospăta amintirile din testele trecute şi a cunoaşte noi senzaţii, eventual, pentru că unele dintre modele au

motorizări pe care nu le-am mai condus anterior! Haideţi să le luăm în ordine alfabetică din nou, că aşa e mai corect!

Audi Q7 musteşte de confort de limuzină, extrem de cizelat şi civilizat. Pe drumuri bune, maşina asta se conduce ca un break şi gata! Centrul ei

de greutate pare mult mai coborât, virajele sunt abordate cu precizie, iar informativitatea volanului e exemplară! E clar încă odată, noul Q7 a fost gândit pentru europeni şi drumuri europene, nu pentru amatorii orientali de SUV-uri imense. Credem că viitorului Q9 îi este rezervată această funcţie. Şi anume aceste caracteristici super filtrate îl fac oarecum un pic depărtat de naturaleţea un pic greoaie pe care o aştepţi de la un SUV. Iar atunci când ajungi cu Audi Q7

pe un drum cu 30 de mici gropi moldoveneşti care urmează una după peste tot, suspensia dă primele semne de nervozitate. Capacitatea iniţială de absorbţie e foarte bună, dar denivelările sacadate pot face foarte repede ca această capacitate să fie epuizată, iar după aia suspensia înghite mai nervos

şi mai zgomotos acele şocuri. Această limită se simte bine pe prundiş – cel mărunt fiind înghiţit cu excelenţă, în timp ce pietricele un pic mai mari generează şocuri în suspensie. Şi aici vorbim, desigur, de regimul implicit, Comfort, al suspensiei. Însă, de îndată ce revii la drumuri bune, aproape că-ţi vine să spui că Audi Q7 are cea mai rafinată ţinută de drum dintre toate aceste SUV-uri şi parcă te şi vezi abordând virajele alpine cu ea!

BMW X5 are o suspensie mult mai polivalentă în senzaţiile care le oferă, fiind de asemenea adaptivă. În regim Comfort, suspensia e neaşteptat de moale, maleabilă chiar, făcând SUV-ul să aibă un ruliu mai pronunţat al caroseriei, dar înghiţind mult mai lejer denivelările drumurilor rele. În regim Sport, tabloul se schimbă şi X5 obţine o stabilitate laterală pe care o aştepţi de la un BMW, abordând virajele cu poftă

şi încredere. Senzaţiile în volan sunt plăcute, dar volanul e un pic mai relaxat. Totuşi, atunci când maşina ajunge pe prundiş, de exemplu, regimul Comfort înghite aproape în totalitate textura de sub roţi, iar şocurile nu se simt nici măcar în volan. Cu BMW X5 noi am călătorit în repetate rânduri la tot soiul de distanţe uriaşe şi maşina asta e fenomenal de plăcută la drumuri

lungi, cu această suspensie, menţinându-te neobosit, dar foarte antrenat, cu plăcere, în condus. Am condus-o şi pe serpentine montane şi acolo regimul Sport îi conferă într-adevăr rigiditatea necesară pentru asemenea experienţe. Aşa că nouă ne place foarte mult această polivalenţă a suspensiei lui BMW X5 – moale şi foarte absorbantă în condiţii potrivite sau fermă şi sportivă atunci când ai nevoie.

Land Rover Range Rover Sport are şi el o parte din acele senzaţii descrise mai sus la X5. Suspensia modelului este destul de moale în regim normal de condus şi are şi o rezervă bună de absorbţie, dar maşina se simte un pic mai grea, de parcă ar reveni un pic mai anevoios dintr-un ruliu sau din oscilaţiile abordării unei denivelări mai pronunţate. Un pic de senzaţie din aia firească de SUV greoi, dacă vreţi, pe care o aştepţi de la un asemenea SUV. Astfel, Range Rover Sport pare mult mai natural, mai offroader, mai puţin supărăcios să

se ia la harţă cu drumul accidentat. Totuşi, în condiţii mai extreme, de prundiş sacadat, de exemplu, suspensia îşi reduce deja rafinamentul de „prelucrare” a şocurilor. Şi Range Rover Sport dispune de suspensie adaptivă, diferenţele între regimuri fiind

sesizabile, dar nu la fel de uriaşe. Totuşi, Range Rover Sport e un model plăcut de condus şi pe drumuri curbate, la o diferenţă de ani lumină mai bună decât generaţia precedentă a modelului. După cum spuneam noi la primul test cu acest model, acum Range Rover Sport

îşi merită atributul de Sport din denumire, pentru că înainte nu şi-l merita. Totuşi, în manevre extreme Range Rover Sport are, totuşi, probabil cel mai mare ruliu dintre toate maşinile

din acest test. Volanul e un pic mai neutru, dar rămâne informativ, neutralitatea putând să te ajute un pic în zonele de offroad. De altfel, Range Rover Sport e unicul model din această ligă care poate primi demultiplicator de cuplu, dar asta e o dotare opţională pe care maşina din testul nostru nu o are.

Mercedes-Benz GLE are o ţinută de drum foarte naturală, dar şi rafinată în acelaşi timp. Modelul are un centru de greutate destul de înalt, iar în regim normal există un mic, foare mic, ruliu. Suspensia modelului e tot adaptivă, iar diferenţele de comportament sunt notabile. În regim normal, Mercedes-Benz GLE trece aproape cel mai natural dintre toate aceste SUV-uri peste denivelări şi chiar prundiş. Maşina se simte un pic mai greoaie, un pic mai

de şcoală veche şi parcă treci mai relaxat pe drumuri rele cu ea. În viraje GLE intră şi aşa bine, dacă eşti relaxat de prezenţa unui pic ruliu, iar dacă te deranjează includerea regimului Sport îl minimizează şi modelul poate lua cu uşurinţă serpentine ascuţite. Toată

această naturaleţe, în suspensie şi în volan, te face să simţi nu ştiu cum mai protejat, mai izolat de şocuri, la bordul lui GLE. Ne-am tot schimbat în repetate rânduri de pe un SUV pe altul în timpul testului şi de fiecare dată când reveneam la volanul lui GLE îmi spuneam că îmi place într-o formă mai specială ţinuta de drum a acestui model! Iar abordarea zonelor de offroad se face la fel de încrezut, mai ales că suspensia pneumatică permite şi aici sporirea gărzii la sol.

De îndată ce apuci în mâini volanul lui Porsche Cayenne îţi zici că maşina asta se conduce cu totul diferit, şi că are o direcţie absolut excepţională. Chiar dacă fizica îi dictează şi lui Cayenne foarte mici ruliuri în viraje, volanul e într-atât de bine conectat cu roţile, încât pare construit dintr-o bucată cu acestea. Iar dacă te mai împinge curiozitatea să incluzi regimul Sport, atunci volanul devine parcă sudat fix de roţi, într-atât de informativ şi sportiv este! Da, plăcerea de la manevrarea volanului lui Porsche Cayenne e inegalabilă! Iar suspensia adaptivă capătă o fermitate mult mai mare atunci când e e rigidizată

manual în unul din cele două nivele posibile, aşa că, la dorinţă, Cayenne se poate transforma dintr-un SUV mare într-un vehicul cu senzaţii apropiate de modelele sport mai compacte ale mărcii! Suspensia modelului absoarbe foarte bine denivelările, dar totuşi, şi Cayenne poate părea iritat pe prundiş solicitant. În condiţii ceva mai puţin extreme, însă, Cayenne va oferi un nivel excelent de confort la bord.

Atunci când urci în Volvo XC90, după toată această suită de SUV-uri, îţi zici că modelul suedez e cel mai apropiat în senzaţiile oferite de suspensie de Audi Q7. Se simte acelaşi rafinament iniţial excelent şi un pic de iritare când se abordează gropi mai sacadate, doar că

limita dintre cele două zone de toleranţă nu se simte atât de pronunţat. Spre uimirea noastră, însă, Volvo XC90 a rulat cel mai silenţios pe prundiş, acolo unde aproape toate modelele mai lăsau câte un semn de ezitare să pătrundă la interior. XC90 a absorbit foarte bine şocurile date de un astfel de carosabil. Volanul lui XC90 nu e într-atât de

sportiv şi informativ ca la modelele menţionate mai sus, întrucât Volvo XC90 pare să pună un accent mai mare pe confortul nederanjat de la bord, nederanjat nici măcar de prea multă antrenare în ale condusului. Piece of mind, deci, în Volvo XC90. Sau acea stare de zen, dacă vreţi, pe care am pomenit-o într-un test anterior cu acest

model. Virajele sunt abordare în aceeaşi manieră – cu precizie şi siguranţă, dar toate învăluite în alura de confort, cu un uşor ruliu. Regimul Sport nu schimbă radical ţinuta de drum aici, deşi se simte fermitatea suplimentară a suspensiei. Totuşi, în acelaşi regim Sport, dacă te încăpăţânezi un pic, poţi începe a conduce XC90 într-o manieră foarte sportivă, descoperind că maşina asta poate să-ţi ofere nu doar condiţii de yoga la interior, ci şi niţel piper şi condimente.

Senzaţii de la motoare şi cutii de viteze

Dar cum se simt motoarele şi cutiile de viteze ale celor 6 modele din testul nostru? Aici ar fi mai corect să le analizăm aşa, un pic grupat, după categoria de greutate, dacă vreţi. Volvo XC90 D5 şi BMW X5 xDrive25d sunt cele două SUV-uri din testul nostru, care vin echipate cu motoare diesel

de 2.0 litri, cu patru cilindri în linie.
Motorului lui X5 dezvolta anterior
218 CP şi 450 Nm, dar din vara
anului trecut bavarezii i-au mai
adăugat câţiva cai şi acum
dezvoltă 231 CP şi 500 Nm!
Pe de altă parte, motorul D5

al lui Volvo dezvoltă 225 CP şi 470 Nm, valori foarte apropiate cu cele ale concurentului bavarez. Cum se simt cele două modele în condus, în comparaţie?

Ei bine, în senzaţii de acceleraţii sunt aproape identice! Şi într-un caz, şi în celălalt, odată cu apăsarea pedalei de acceleraţie, motorul îşi pune toată forţa şi împinge foarte dinamic maşina, ajutat de nişte cutii de viteze care operează foarte prompt şi logic. Diferenţa între cele două modele e de ordin acustic – la Volvo XC90 dieselul sună un pic mai rugos şi e mai puţin izolat fonic, în timp ce la BMW motorul sună mai rafinat şi mai cizelat, auzându-se şi ceva mai

încet de sub capotă. Cifrele din datele tehnice ne-au confirmat mai apoi senzaţiile similare din acceleraţii, cele două modele având o diferenţă de doar 0.1 secunde în timpul de până la prima sută de kilometri la oră.

Toate celelalte patru modele din test sunt echipate cu motoare V6 de 3.0 litri. Motorul lui Range Rover Sport e cel mai puternic dintre ele, având

tocmai 292 CP şi 600 Nm. Atunci când accelerezi cu maşina asta, ea te împinge spectaculos în scaun, şi-ţi zici că e niţeldin altă ligă de putere. Treaptă

după treaptă, motorul îi imprimă acestui mare SUV un dinamism foarte demn, ajutat de o cutie de viteze cu 8 trepte destul de logică. Doar că, dacă mai chinui un pic maşina în acceleraţii şi turaţii mari, observi cu timpul că motorul te împinge cu această poftă nebună până spre vreo 4 mii de turaţii, după

care-şi pierde brusc vreo jumătate
din vlagă, şi revine în forţă în treapta
următoare, la turaţii joase. Este,
deci, senzaţia unei elasticităţi,
care vine devreme, stă un timp
bun, dar care dispare rapid
pe la 4 mii de turaţii. În mod
normal, asta nu e problemă,

pentru că transmisia va schimba următoarea treaptă cam tot pe acolo, ca să vă puteţi bucura de senzaţia lipirii în scaun mai departe.

Audi Q7 are acelaşi cuplu de 600 Nm, dar cu 20 CP mai puţin, adică 272 CP. Aici motorul pare mai elastic pe întreaga plajă de turaţii, însă, şi nu ai senzaţia lipsirii de vlagă niciodată. Iar în tandem cu cutia de viteze cu dublu ambreiaj, Audi Q7 obţine şi un timp de acceleraţie mai rapid decât Range Rover Sport, cu aproape o secundă. Şi la viteza maximă Q7-ele din testul nostru e lider între celelalte maşini din test, graţie formei

aerodinamice şi centrului de greutate mai coborât, reuşind să atingă 234 km/h. Ei, ce v-am spus noi anterior, Audi Q7 muşcă un pic din calităţile break-urilor, fiind şi SUV în acelaşi timp. Dar trebuie să mai spunem odată – motorul ăsta de 272 CP împinge extraordinar de bine şi face un mariaj excelent cu cutia de viteze! Se simte ingineria rafinată şi bine cizelată a acestui tandem!

Tot de o cutie cu dublu ambreiaj se bucură şi Porsche Cayenne. Motorul V6 al lui Cayenne, însă, sună mult mai dulce, ajutat de un sistem de eşapament care ştie să pună accentele

potrivite. În regim normal de condus, motorul pare dinamic şi oarecum temperat, dar poate fi uşor pus la treabă printr-o scurtă apăsare a pedalei de acceleraţie, care se lasă imediat cu o retrogradare şi o împingere puternică în scaun. Nu se ezită. Se

execută. Cayenne poate trece imediat din regimul condusului lejer cu viteză constantă, în cel al unui episod de sportcar. Iar dacă includeţi regimul Sport, sau Sport plus, veţi constata că „mustul” acestui propulsor e şi mai mare de atât!

Poate părea paradoxal, dar cel mai „dulce” motor dintre toate n-a fost cel mai puternic (şi nici nu le-am pus,

evident, pe aceeaşi balanţă). Motorul V6 diesel de pe Mercedes-Benz GLE, însă, ne-a cucerit mai ales prin sunetul său melodios, de bariton ritmat, pe care doar motoarele V6 pe benzină le puteau scoate multă vreme. Nu există nici urmă de trăncănit diesel aici, e doar un zumzăit gros şi extrem de plăcut urechii,

care se aude ca un fundal discret cât conduci maşina asta! Iar atunci când îl apeşi cu putere, constaţi că dincolo de sunetul plăcut, motorul ăsta scoate şi un dinamism impresionant, cu cei 258 CP şi 620 Nm! Da, dintre toate motoarele din acest test, motorul ăsta are cel mai mare cuplu, iar atunci când acest

foarte bun e însoţit de un asemenea fundal acustic, aproape că eşti în extaz de la senzaţiile de condus! Noua cutie automată cu 9 trepte îşi face bine treaba, deşi uneori mai există momente de ezitări sau de duble retrogradări. Per total, însă, motorului V6 al lui GLE 350d îşi merită toţi banii, fiind de departe cel mai savuros din tot ce a fost prezent în acest test. Aproape la vel de savuros ca V8-ul pe benzină de pe X5 xDrive50i, de care ne-am îndrăgostit acum doi ani la un test prin Alpii austrieci. Da, dieselul de sub capota lui Mercedes-Benz GLE 350d e o bijuterie.

Cât costă cele 6 modele în Moldova?

Şi acum, să vedem şi preţul plăcerii. Modelul Audi Q7 porneşte în Moldova de la aproximativ 47,700 euro, dar motorizarea testată de noi, 3.0 TDI V6 272 CP, porneşte de la 65,000 euro. Preţurile lui BMW X5 încep în Moldova de la 42,550 euro, iar versiunea testată de noi – xDrive25d – porneşte de la 44,700 euro. Land Rover Range Rover Sport porneşte de la 56,800 euro, iar motorizarea SDV6 porneşte de la 81,800 euro. Preţul lui Mercedes-Benz GLE ia startul de la exact 50,000 euro,

iar motorizarea testată de noi, GLE 350d, porneşte de la 63,730 euro. Porsche Cayenne are un preţ de start de 68,500 euro, motorizarea testată de noi fiind şi cea mai accesibilă. Iar Volvo XC90 porneşte de la aproximativ 39,800 euro în Moldova, în timp ce motorizarea D5 testată de noi porneşte de la circa 42,500 euro.

Volvo XC90 şi Land Rover Range Rover Sport oferă nivele de dotări cu multe echipări grupate la pachet, la care se pot adăuga preferinţe suplimentare. Toate celelalte patru modele primesc

opţionalele dorite una câte una, la cost individual. Pentru SUV-uri de talia asta, puteţi estima un cost de circa 20-30 mii euro pe opţionale pentru a obţine o maşină bine dotată la final. Dacă preţul final pare prea mare, se poate opta, desigur, pentru motorizări mai accesibile, la diferenţă simţitoare faţă de dieselurile V6, spre exemplu, din testul nostru. Motorizările cu patru cilindri sunt, evident, cele mai atractive ca preţ mai ales în Moldova, din cauza sistemului de accize vamale.

Verdict

Vă vom întreba din nou, dragii noştri cititori, dacă v-aţi conturat deja modelul pe care l-aţi înrăgit pe parcursul acestui test, sau poate încă dinaintea citirii lui? Care vă place mai mult, pe care din ele l-aţi dori în garajul Dvs., pe care din ele l-aţi dori pentru familia Dvs.?

Şi la acest test comparativ v-am spus, pas cu pas, capitolele la care unul sau multe dintre aceste şase SUV-uri premium excelează, impresionează, sau

dimpotrivă. Vă doriţi SUV-ul cu cel mai mare şi mai practic portbagaj, pentru călătoriile de familie? Atunci Volvo XC90 e recomandarea. Vă doriţi cel mai larg spaţiu pentru ocupanţii spate? Cam toate modelele oferă spaţiu imens pentru pasagerii de acolo, şi probabil Audi Q7 are cea mai mare rezervă de spaţiu pe lungime, iar BMW X5 pe înălţime şi lăţime şi pentru cel de-al treilea pasager. Vă doriţi cele mai moi şi mai confortabile scaune, faţă şi spate? Atunci vă vor cuceri Range Rover Sport şi Porsche Cayenne, şi printr-o altă

manieră Mercedes-Benz GLE. Vă doriţi cel mai hi-tech interior? Din nou Volvo XC90 conduce! Vă doriţi cea mai moale suspensie pentru denivelări? Probabil BMW X5 ar fi recomandarea. Vă doriţi cea mai echilibrată şi mai manevrabilă suspensie? Atunci Porsche Cayenne e răspunsul, urmat îndeaproape de Audi Q7 la manevrabilitate, şi BMW X5 în regim sport. Vă doriţi cele mai civilizate şi cizelate rulări, aproape de nivelul unei limuzine, sau a unui break? Atunci Audi Q7 şi Volvo XC90 conduc! Vă doriţi cel

mai specializat model pentru offroad? Răspunsul e evident, Range Rover Sport, deşi şi celelalte ar putea face treabă bună în mâini corecte şi anturaje potrivite. La plăcere supremă în manevrarea volanului conduce detaşat Porsche Cayenne, urmat de

naturaleţea lui Mercedes-Benz GLE, dar noi am mai şi driftat cu Volvo XC90 şi BMW X5, aşa că toate aceste SUV-uri pot deveni şi nişte delicii supreme în condus, în anturajul potrivit. Vă doriţi cel mai plăcut sunet de motor şi senzaţii? Mercedes-Benz GLE 350d ne-a furat nouă inima, urmat îndeaproape de Porsche Cayenne. Sau poate, vă doriţi cel mai eficient SUV? Atunci Volvo XC90 vă face din ochi, dar eficienţa

deja legendară a lui BMW X5 xDrive25d, pe care tot noi am obţinut-o în repetate rânduri, încă n-am reuşit s-o depăşim. Vă amintiţi, X5 xDrive25d e SUV-ul de 5 litri/100 km, or noi am obţinut în repetate rânduri, şi în Moldova, şi în Elveţia şi în Germania, un consum extra-urban de 5.0 litri/100 km cu această motorizare! Evident, motoarele V6 au consumat simţitor mai mult în testul nostru, dar şi acestea

rămân în limitele unor valori rezonabile şi suntem siguri că aţi putea scoate un consum de 7.5-8.0 litri la sută în regim extraurban lejer sau până spre 10-11 într-un ritm mai dinamic.

Care dintre aceste calităţi vi le doriţi Dvs.? Pe care din ele puneţi preţ mai mult, sau poate puneţi pe altele, menţionate mai sus, care n-au fost extrase în verdict? Experimentul nostru de la testul drive comparativ s-a dovedit a-şi găsi o bună rezonanţă în rândurile Dvs., aşa că vom lăsa din nou pe Dvs., publicul, să decideţi cine merită să

câştige acest test drive comparativ, spunându-ne în comentarii. Sau ne puteţi spune, pur şi simplu, care e preferatul Dvs., dincolo de toate considerentele raţionale! Aşteptăm comentariile Dvs., deci!

În loc de epilog

Ziua acestui test drive a fost lungă, aproape ca o expediţie autohtonă, prin cele mai diverse condiţii ale Moldovei, de la trasee bune şi curbe antrenante, până la prundiş, noroi şi chiar drumuri de pădure cu reminescenţe de zăpadă. Am schimbat foarte des maşinile, tot urcând dintr-una în alta şi tot înregistrând senzorial diferenţele de la un model la altul. Şi ştiţi care e poate cea mai dominantă senzaţie pe care am avut-o în această zi, fortificată tot mai

mult către sfârşitul zilei? Că aceste SUV-uri premium se aseamănă al naibii de mult între ele în tot setul de calităţi pe care îl oferă! E ca şi cum ar cânta şase sisteme audio, rând pe rând, şi la fiecare din ele, dintr-un equalizer de vreo 7 frecvenţe la vreo 2-3 din ele s-ar umbla cu 2-3 trepte mai sus sau mai jos. Cei mai mulţi ar percepe o foarte, foarte uşoară diferenţă acustică şi nici nu s-ar mai obosi să-şi dea seama unde anume se realizează acea diferenţă, pentru că sunetul final e aproape la fel de plăcut, curat şi plenar. Ei, uite aşa te

simţi şi după ce tot schimbi locul la volan în cele 6 SUV-uri! Sunt extraordinar de bune toate, iar diferenţele sunt surprinzător de mici de la unul la altul, mult mai mici decât în cazul sedanurilor

premium, de exemplu. Şi îi înţelegem perfect pe cei care aleg o asemenea maşină pentru familia lor, pentru că oricare din aceste SUV-uri e o achiziţie care să vă satisfacă în 99.9 la sută din ipostazele unei vieţi de familie – de la

mersul pe drumurile ţării noastre până la alergarea prin vacanţe de familie în cele mai intrigante locuri ale continentului, de la călătoriile în unu sau în doi la bord, până la călătorii cu 3, 4, 5 şi în unele cazuri chiar 7 oameni la bord. Şi pe lângă toate, motoarele astea moderne îţi oferă şi un consum rezonabil în raport cu forţa de care sunt capabile, în special cele de 4 cilindri. Şi atunci, ne întrebăm, ce alte maşini mai

pot să-ţi ofere atât de multe calităţi pentru o familie, pentru orice situaţii posibile, precum o fac aceste SUV-uri?

Am tot continuat să mergem într-o coloană de SUV-uri impunătoare, până s-a lăsat noaptea, iar sub roţi am tot călcat mocirlă, gheaţă, zăpadă – de toate ce poate să-ţi ofere Moldova. Din fericire, toate cele 6 modele oferă sisteme de tracţiune integrală permanentă, şi acest atribut făcând diferenţa dintre un model premium şi unul non-premium de cele mai multe

ori. Iar asta te face capabil să înaintezi acolo unde alţii nu mai pot, iar pe drumuri circulabile să inaintezi sigur de traiectoria ta, asigurat mecanic, dacă vreţi, împotriva derapajelor şi pierderilor de aderenţă.

Se lăsase noaptea de-a binelea, iar cele 6 SUV-uri îşi proiectau luminile care de care mai stilat, pe bază de LED-uri, xenon, sau în formă combinată, în dependenţă de dotare. Şi atunci încă o dată conştientizezi câtă tehnologie se află la bordul acestor maşini, în materie de ambianţă, dar şi de siguranţă. După modelul „casa mea e cetatea mea”, despre aceste automobile se poate spune că „maşina mea e cetatea mea”. Dvs. care dintre aceste „cetăţi” o alegeţi?

Ilie Toma