Mercedes-AMG SLC 43
29 Mai 2016
E uimitor cum în aceeaşi zi două modele din aceeaşi familie nouă SLC a celor de la Mercedes-Benz, aka SLK facelift, au putut să-mi aducă senzaţii atât de diametral opuse unul faţă de celălalt. Testasem acum doi ani
versiunea SLK 350, de dinainte de facelift, dotată cu motor V6 aspirat natural de 3.5 litri, pe care o adoram, dar noua versiune de top a ediţiei împrospătate, numită acum SLC 300 şi dotată cu un motor turbo de doar 2.0 litri, n-a putut nici pe departe să-mi dea aceleaşi senzaţii magnifice prin fiorurile aduse de motor. Designul îmi place, suspensia şi volanul sunt la fel de bune,
dar noul motor turbo nu se ridică la înălţimea acelor senzaţii old-school de altă dată, de pe motorizarea de top, şi nici măcar nu e vorba doar de faptul că e un motor turboaspirat – pentru că am condus o groază de motoare turbo în ultimii ani, care au reuşit să ne dea cascade de emoţii. Era pur şi
simplu ceva incomplet în formula lui SLC 300, care-l făcea mult mai convenţional şi mai mediocru decât predecesorul său spiritual.

Dar uite că acum luăm în mâini versiunea AMG a noului SLC, numită acum Mercedes-AMG SLC 43. E iarăşi o nomenclatură nouă, iar indicele 43 în gama AMG va sugera de acum încolo un soi de motorizări entry-level în familia AMG, unde performanţa va fi vizată şi concepută de inginerii AMG, dar
motoarele nu vor mai fi asamblate şi semnate de câte un inginer din Affalterbach, ci produse pe o linie de asamblare standard. Practic, modelul de astăzi este primul dotat cu un V6, ce poartă inscripţia AMG pe el. E un motor biturbo V6 de 3.0 litri, ce dezvoltă 367 CP şi 520 Nm, şi vine să înlocuiască vechiul SLK 55 AMG, dotat atunci cu un V8 aspirat natural.

Ei bine, dar cât de desăvârşită
e performanţa
noului Mercedes-AMG SLC 43? Este el un AMG veritabil în senzaţiile pe care le oferă? Este el oare în sfârşit acel roadster de performanţă fără compromis, pe care să poţi conduce într-o savoare puritană de apogeu? Urma să aflu asta pe un traseu pestriţat cu sute de serpentine din munţii de lângă Coasta de Azur, dar şi pe renumita Coastă!
Cu totul altceva

Imediat ce-am urcat la bordul noului Mercedes-AMG SLC 43 am avut impresia unui model dintr-o altă ligă a performanţei. Volanul are o linie roşie
pe centrul său de sus, ca la modelele super sportive de altă dată – un detaliu întâlnit şi astăzi opţional la unele modele Porsche. Forma lui e mai teşită, iar padelele de schimbare a treptelor sunt mult mai mari şi mai uşor accesibile,
semn că acest model e gândit pentru episoade frecvente de condus în care ai putea schimba treptele manual. De altfel, acest model e dotat cu aceeaşi cutie de viteze automată cu 9 trepte 9G-TRONIC, de numărul imens de trepte
al căreia mă
plângeam la testul cu
SLC 300, că-mi răpeşte
prea mult din plăcerea de
condus. Cine ştie cum s-o
simţi această cutie aici, pe
modelul AMG...
Cadranele de bord sunt mult mai sportiv desenate, cu un fundal cu pătrate în stilul steagurilor de la finalul curselor, iar indicatorul vitezometrului urcă până la 280 km/h, pentru că pe acolo ar putea să se oprească viteza maximă a
modelului, dacă n-ar fi limitată electronic la 250 km/h. Levierul cutiei de viteze e scurt şi are inscripţionat numele SLC pe el.
Scaunele au o siluetă mai sportivă aici, cu un suport lateral mult mai masiv, fiind tapisate cu piele cusută cu aţă roşie contrastantă, la fel ca şi culoarea
caroseriei maşinii pe care
o condus. De altfel, şi centurile
de siguranţă sunt de culoare roşie. Iar
odată ce-mi cuplez centura şi pornesc
motorul, aud un sunet delicios de
motor V6, accentuat frumos pe
partea de bas şi bariton de
sistemul de eşapament.
Inginerii AMG zic că sistemul acesta e preluat de la fostul SLK 55 AMG, fiind doar uşor modificat, prin urmare e
pregătit să rezoneze cele mai adânci sunete ale performanţei. Sunetul motoarelor V6 de la Mercedes-Benz
a fost întotdeauna special, dar aici el rezonează şi mai adânc parcă, şi mai răguşit de setea performanţei. De altfel,
tot inginerii AMG zic că elementele de susţinere a acestui motor sunt modificate faţă de celelalte motorizări SLC, pentru a fi mai coborât şi mai adaptat performanţei imense şi eventualelor traversări prin viraje la viteze imense. Până şi suspensia are câteva modificări la nivelul locurilor de montare a braţelor ei de caroserie, tot pentru a se asigura o stabilitate laterală şi mai mare a modelului! Uite că inginerii AMG par să nu se fi limitat pur şi simplu la un motor mai puternic,
câteva elemente de design şi o emblemă AMG, ci şi-au îndreptat eforturile şi asupra unor detalii mecanice mult mai profunde, şi
bănuiesc că lista lor încă nu e completă până aici. E un semn bun, deci, care, împreună cu sunetul pe care-l aud
răbufnind dulce şi relaxat din motorul funcţionând la ralanţi, mă face să pornesc la drum mult mai binedispus.
Roadster puritan

Eh, dragii mei, dar nu mi-a luat decât traversarea câtorva străzi urbane de pe Coastă, ca să înţeleg că modelul acesta se conduce cu totul altfel. Volanul împrejmuit pe lateral cu Alcantara pare mult mai direct conectat cu roţile, în
maniera celor mai sportive şi performante modelele ale lumii. Motorul sună dulce la orice viteză, iar eu deja am l-am pus în regim Sport pentru a-l auzi rezonând şi mai tare din sistemul de eşapament, iar ecourile lui ajung la câteva străzi depărtare. Pedala apăsată un pic mai tare te împinge instantaneu în scaun şi constat imediat că asta se face fără o retrogradare a transmisiei.

Ies apoi pe trasee de coastă şi încep a prinde viteze mult mai mari! Motorul V6 biturbo de sub capotă îşi dezlănţuie frumos performanţa şi aici e tocmai cazul când puterea lui livrată firesc e
suficient de mare, încât să nu fie
nevoie de retrogradări la fiecare pas.
Practic, dacă apeşi foarte tare pedala
acceleraţiei, atunci cutia va
retrograda neîntârziat şi te va
catapulta într-o depăşire rapidă la
turaţii mari, dar dacă apeşi pur şi
simplu un pic mai tare pedala,
atunci motorul va fi lăsat să
prindă turaţii în mod firesc.
Şi o poate face
repede, fără
turbolag-uri
sesizabile,
mai ales la peste 2,000 rpm. De fapt, comprotamentul motorului, felul în care-şi dezvoltă puterea şi cuplul, sunt mult mai apropiate de cele ale unui motor aspirat natural de cilindree mare, fără sacadări în creşterea performanţei. Puterea se descoperă într-un crescendo firesc odată cu urcarea în turaţii. Dacă trec cutia în regim manual, schimburile de trepte sunt incredibil de rapizi. Şi am impresia că treptele sunt simţitor mai lungi aici – accelerând pe drumurile curbate ale Coastei de Azur, abia dacă ajungi pe la treapta a 3-a, iar uneori şi la a 4-a, jonglând practic din a 2-a până spre a 4-a. Ceva
trebuie să fie modificat în cutia asta, pentru că se simte altfel şi va trebui să-i iau la întrebări pe ingineri mai târziu.

Ajung şi la poalele sutelor de serpentine. Sistemul de navigare îmi arată zeci de kilometri în faţa mea,
încreţiţi parcă de un copil ce se învaţă a colora, trasând nişte zigzaguri haotice. Iar acela e, de fapt, traseul meu!

Pun maşina în regim Sport+, pentru reacţii maxime ale motorului şi cutiei şi pornesc la drum. În regimul ăsta, suspensia modelului devine şi mai
rigidă, dar păstrează în ea o capacitate de absorbţie scurtă şi eficientă, la fel ca la cele mai sportive şi puritane modele din segment. Se simte că suspensia are o setare mult mai sportivă la Mercedes-AMG SLC 43 în orice regim, şi se simte plusul acela în coborârea centrului de greutate. Iau primele viraje strânse şi savurez cât de bine le trece roadster-ul
acesta. Cutia şi motorul fac în sfârşit un tandem excelent, iar volanul este printre cele mai informative pe care le-am condus vreodată, ajutat de o suspensie cu adevărat sportivă. Trec cutia în regim manual şi încep a retrograda treptele înaintea virajelor, apoi a schimba din nou în creştere odată cu trecerea minunată a lor. Şi mă conving încă o
dată că trec cutia doar din a 2-a către a 3-a şi a 4-a, fără a avea nevoie de următoarele 5 trepte pe aici! Iar cu doar atâtea trepte cu adevărat utilizabile pe aici, plăcerea condusului este mult mai puritană, aşa cum mă aşteptam, de fapt, de la un roadster pur sânge, cu semnătura performanţei AMG pe el. Nu, cu siguranţă cutia asta are alte etajări
ale treptelor, mai lungi, iar motorul V6 de sub capotă face un tandem excelent cu ea. Iar retrogradările sunt atât de precise şi prompte, încât aproape că aş zice că e vorba de o cutie AMG SPEEDSHIFT. Tre’ să discut cu inginerii mai târziu, asta e clar, dar până atunci vreau să savurez mia de serpentine din faţa mea!
Şi ele, aceste serpentine, încep să fie atât de strânse, la 180 de grade, încât mă bate gândul neastâmpărat de a arunca maşina în nişte derapaje controlate. Apăs scurt butonul de deconectare a ESP-ului şi când acolo surpriză! Maşina mă anunţă că a fost activat regimul de condus sportiv al ESP-ului! SLC 300 n-avea aşa ceva, cu siguranţă. Dacă regimul acesta e ceva
similar cu ce au BMW-urile în ziua de astăzi, atunci derapajele controlate ar trebui să fie posibile şi sigure în acest regim. Şi într-adevăr, regimul era tocmai cel la care mă aşteptam – maşina a fost lăsată să derapeze controlat fără intervenţia sistemelor electronice, ele stând de gardă numai dacă maşina şi-ar fi pierdut controlul rău de tot. Dar cum să pierzi controlul unui
roadster atât de puritan, atât de echilibrat şi atât de uşor de condus în maniera unei performanţe absolute! La fiecare nou viraj, fiind în treapta a doua manual, apăsam mai tare pedala acceleraţie şi roteam volanul pentru un impuls lateral mai puternic şi de aici începea imediat driftul frumos. Ţineam pedala acceleraţiei apăsată cu niţele variaţii de dozaje şi driftul continua pentru următorii 20-30 metri înainte, apoi îndreptam maşina pe traiectoria
drumului şi mă pregăteam de următorul viraj. Apoi din nou, vrooom-vrooom-vrooom-vrooom şi un nou derapaj delicios, şi o nouă redresare! Am oprit apoi ESP-ul cu tot şi aici deja simţi că maşina poate lua unghiuri mai mari de derapaj, pe care trebuie să le ţii mai prudent în frâu, dar oricum SLC 43 rămâne extraordinar de controlabil şi echilibrat!

Am tot urcat în munţi derapând aproape la fiecare viraj şi cu fiecare nouă experienţă părea că legătura mea cu
maşina e atât de directă şi de clară, încât îi poţi prezice oricând următoarea mişcare. Ce plăcere să faci drifturi cu maşina asta! Poziţionarea ta spre axul spate te face să-i poţi mânui şi mai bine derapajele controlate, iar uşurinţa cu care SLC 43 poate fi ghidat în aceste derapaje e pur şi simplu uluitoare! Peste câteva zeci de asemenea serpentine luate în derapaje, am observat că maşina devine şi mai alunecoasă şi facilă în drifturi. Mi se încălziseră anvelopele şi acum erau gata de drift
la cel mai mic impuls. E mai uşor să porneşti astfel drifturi, dar e mai greu să te asiguri că maşina nu alunecă în unghiuri prea mari şi s-o dai de parapet. Şi totuşi, SLC 43 îţi transmite cumva toate aceste informaţii despre aderenţa pe care o au roţile, despre turaţiile motorului, despre puterea şi traiectoria pe care se mişcă – toate ţi le transmite senzorial, iar tu poţi continua să înaintezi savurând. Dragii mei, AMG-ul de astăzi e incomparabil mai bun şi mai
magnific în senzaţii de condus faţă de SLC 300! E cu totul altă maşină, la drept vorbind! Conduc în extaz maşinuţa asta, singur, pe aici prin înălţimile munţilor francezi de lângă Rivieră, şi mă mir în continuu de uşurinţa cu care se poate intra în derapaje controlate, dar şi de frumuseţea cu care acestea se pot
continua lung. Am impresia unui diferenţial spate cu alunecare limitată, care-mi pune roţile mult mai uşor în asemenea derapaje!

Am ajuns în vârf peste nu-ştiu-câte clipe, în care-mi pierdusem şi noţiunea timpului. Am făcut un popas de un minut acolo, ieşind in maşină pentru a o savura pe ea, maşina, în mijlocul acestor peisaje în care tot ea mă adusese cu atâta plăcere! Din păcate SLC 300 e un model mai mediocru în senzaţii de condus, în schimb Mercedes-AMG SLC 43 e un roadster puritan sadea, un roadster pe care-l pot recomanda celor ce caută senzaţii de
condus suprem şi performanţă supremă! E o bijuterie maşina asta şi-şi merită pe deplin emblema AMG pe ea! Modelul acesta se află în liga superioară a performanţei modelelor decapotabile, concurând foarte demn cu puţinele modele similare din segment.

Şi acum, din vârful munţilor, mai trebuia să mai şi cobor vreo jumătate din înălţimea pe care o urcasem. Iar asta însemna multe retrogradări şi multe apăsări de frână, prompte şi scurte, aşa cum te învaţă instructorii de condus performant. Şi aşa am făcut. Cutia asta are ceva special în ea, ce o face extrem de promptă în retrogradări, iar frânele sunt extrem de eficiente. După zeci şi zeci de serpentine coborâte, mă gândeam la probabilitatea să
supraîncălzesc frânele, dar acestea erau încă extrem de prompte şi eficiente. Am făcut o pauză şi am privit din nou discurile uriaşe de frâne, raportate la roadsterul acesta relativ compact – n-am nici o şansă să le supraîncălzesc pe asemenea drumuri publice, mai ales la felul în care frânez eu acum. Aşa că am continuat şi SLC 43 a fost la fel de prompt în frânare până la ultima serpentină! Fantastică maşină! Uite acesta e caracterul de roadster pe care-l căutam eu în SLC şi pe care l-am gustat parţial la fostul SLK 350, dar nu-l prea găseam la noul SLC 300. Versiunea AMG e cu totul altceva, e apogeul performanţei, de care ar
rămâne impresionaţi până şi cei mai înrăiţi şi cunoscători fani de maşini sport!

Explicaţii de la ingineri

Ajuns la destinaţie cu un zâmbet plin de satisfacţie pe toată faţa, am dat şi peste un inginer de la care aşteptam răspunsuri la întrebările şi senzaţiile mele de mai devreme. Unu: cutia de viteze are unitatea finală diferită, fapt care-i lungeşte proporţional toate treptele, de unde şi senzaţia unor trepte mai lungi pe care o descriam în condus! Ura! Doi: cutia de pe modelul AMG are funcţie de dublu ambreiaj la
retrogradare, fapt care o face mai promptă şi mai rezistentă la condusul sportiv în coborâre, iar timpii de schimbare sunt „normali” în regim Comfort şi Eco, în timp ce în regimurile Sport, Sport+ şi Manual timpii sunt cei mai prompţi. Trei: maşina din testul nostru e echipată cu un diferenţial cu alunecare limitată, disponibil opţional pentru SLC 43! Măi să fie! Iată şi explicaţia drifturilor lungi şi uşoare! Deci uite că lista modificărilor mecanice a modelului AMG e mult mai mare decât aş fi crezut iniţial şi asta-i certifică încă o dată dreptul de a purta acea emblemă
a performanţei supreme. Dar cel mai
important e că toate aceste modificări
se simt în diferenţa uriaşă a
plăcerii în condus!
Şi când mă gândesc că un Mercedes-AMG SLC 43 costă, în Moldova, 57,620 euro, faţă de 43,060 euro daţi pe un SLC 300, nu pot decât să vă recomand să optaţi neapărat pentru versiunea AMG, care, pentru 14 mii de euro în plus vă va oferi mult mai multe dotări standard şi mult mai multă savoare adevărată în condus! Iar dacă e să-l comparăm şi cu concurenţii direcţi, preţul lui Mercedes-AMG SLC 43 e chiar atractiv în rândul acestora!
Verdict: Mercedes-AMG SLC 43

Uite că e tocmai cazul în care turboaspirarea nu încurcă deloc performanţei puritane, ba chiar o ajută aici să devină supremă. Motorul biuturbo de sub capota lui SLC 43 face
un tandem excelent cu cutia de viteze şi-i conferă modelului inima unei performanţe cu adevărat gustoase. Şi deoarece gustul fără condimente ar fi searbăd, suspensia excelentă şi volanul extraordinar de informativ întregesc tabloul unui roadster pur-sânge dintre cele mai sportive şi mai plăcute în condus! Da, doamnelor şi domnilor, dacă SLC 300 de mai devreme ni s-a părut un pic lipsit de emoţie din cauza
motorului de 2.0 litri turbo, atunci Mercedes-AMG SLC 43 e un contrast absolut, oferindu-ţi superlativul senzaţiilor pasionale de condus. Maşina asta e un Gran Turismo al zilelor
noastre, care va apărea la concursuri de eleganţă peste zeci de ani şi pe care copiii noştri o vor admira... Superb model!
PiataAuto.mdIlie Toma
1
5,380
GALERIE FOTO (44 IMAGINI)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!