Pagina principală
Anunţuri auto
Cumpăr vând
Ştiri
Teste drive
Automobile noi
Club
Magazin auto
Service A-Z

TEST DRIVE: Skoda Octavia RS

Era o seară caldă în Sicilia, cu un soare ce scălda cerul într-o paletă de culori prea frumoase pentru a sta liniştit. Am zărit o Skoda Octavia RS parcată alături, de un verde intens, şi ochii mi-au fugit inevitabil spre ea, într-o privire lungă. Unul din oamenii de la Skoda mi-a zărit privirea şi-mi zice „apusul e încă departe, mai avem mult timp, să-ţi dau cheile de la această Octavie, vrei să dai o tură cu ea prin serpentinele siciliene?”
Am zis un da aproape convulsiv, ca un copil care abia aştepta să i se ofere ceea ce-şi dorea cu atâta jind. Sigur că da! O maşină puternică, o seară siciliană, drumuri şerpuitoare şi nimic altceva de făcut în această seară decât să alerg în forţă maşinuta asta cehă cu magica inscripţie „RS” pe ea!
E acel test drive, petrecut absolut întâmplător, iar când am deschis maşina nici măcar n-aveam habar ce motor are sub capotă. Adică – evident, e o Octavia RS – dar Octavia RS poate veni echipată cu un motor pe benzină, de 230 CP, altul de 245 CP în ediţia RS 245, sau un motor diesel de 184 CP, iar pe deasupra pot exista cutii de viteze manuale sau automate, tracţiunea ar putea fi faţă sau integrală. Nu voiam să dau prea multe întrebări, însă, mi-am zis că le voi afla pe toate pe parcursul testului. Am deschis portbagajul uriaş al break-ului, mi-am pus geanta în el, apoi am deschis portiera şi am urcat la volan.
Am apăsat butonul de start al motorului şi mi-am răspuns la prima întrebare încă înainte de a porni mişcările cilindrilor. Cadranele de bord au un turometru marcat până la 6 mii turaţii, ceea ce înseamnă, fireşte, că sub capotă e ascuns motorul diesel de 2.0 litri şi 184 CP. Am o cutie de viteze automată DSG alături. Sunetul motorului m-a surprins plăcut din prima clipă – nici urmă de trăncăneală diesel, se auzea incredibil de ritmic, cu un accent mecanic interesant, de parcă aveam un benzinar sportiv sub capotă.

Apucasem volanul turtit în partea de jos, cu inscripţia RS, perforat pe toată circumferinţa sa, şi deja îmi imaginam aventura ce urmează. Perforată e şi Alcantara de pe scaune şi e de prisos să mai vorbesc despre calitatea materialelor sau despre cât de bine s-au combinat culorile şi materialele în interiorul lui Skoda Octavia RS – totul e exact aşa cum ar trebui să fie într-o sportivă adevărată. Inclusiv şi prezenţa unei frâne de mână mecanice, în locul uneia mai moderne, electronice. Mi-am setat o destinaţie de navigare la întâmplare, uitându-mă după trasee curbate din interiorul insulei pe care mă aflam. Şi am pornit!
Primii kilometri, până m-am depărtat niţel de „baza” noastră, i-am făcut mai domol, în regim normal de condus şi Octavia RS mi-a arătat o latură cuminte a ei, pe care o poate îmbrăca în exploatarea de fiecare zi. Accelerează fără zvâcniri, nu face nici zgomot prin ţevile de eşapament, ai putea spune că lupul şi-a tras blana de oaie. Mulţi şi-ar putea dori ca sportiva lor să poată fi şi cuminte în situaţii mai banale de trafic şi abia când vor ei să-i dezlănţuie întreaga putere de sub capotă, instantaneu şi din belşug.
În sfârşit, în faţa mea s-au deschis drumuri întinse şi pustii şi am apăsat din plin pedala acceleraţiei. Cutia a reacţionat repede, a retrogradat şi motorul îmi livrase imediat toţi cei 380 Nm cuplu, încât simţeam volanul jucăuş, ca atunci când roţile faţă sunt la limita aderenţei. Am apăsat şi butonul RS mode de pe consolă, trecând şi cutia de viteze în regim Sport. Peisajul a devenit imediat mai dramatic, motorul urcând mult mai pofticios în turaţii înalte şi rămânând acolo chiar şi la reprizele când luam piciorul de pe acceleraţie. Maşina mă împingea puternic în scaun şi o făcea neîntrerupt.

Volanul, direcţia maşinii, sunt precise şi plăcute, dând senzaţia unei sportive adevărate, dar foarte bine echilibrate. În ciuda jantelor de 18 ţoli, Octavia RS are capacitatea de a absorbi bine denivelările, or, aici, în Sicilia, drumurile rele nu sunt o raritate.
Am ajuns pe nişte drumuri decopertate de asfalt, iar eu mergeam încet mai mult pentru a nu prăfui maşina şi după ce am mai înaintat vreo 500 metri, am văzut că drumul devine tot mai rău. Eh, nu voi putea savura maşina pe un asemenea traseu, mi-am zis şi am văzut alături, de cealaltă parte a văii muntoase care ne despărţea, un traseu impecabil, curbat, pe cale alerga o altă sportivă. L-am căutat pe sistemul de navigare şi i-am setat maşinii o nouă destinaţie. Am făcut cale întoarsă la fel de atent preţ de vreo 2 kilometri, apoi am ieşit la acel drum pustiu, cu asfalt perfect, care urca în sus printr-o mulţime de seprentine.
Aici a început plăcerea adevărată de condus a lui Skoda Octavia RS! Direcţia se simţea cu o precizie de microni, iar în viraje break-ul ăsta avea o ţinută de drum impecabilă. Însă tot aici, în viraje, mi-am dat seama că break-ul pe care îl conduc are, totuşi, tracţiune faţă, nu integrală, întrucât la apăsarea mai puternică şi mai timpurie a acceleraţiei, cum aş fi făcut la o maşină cu tracţiune 4x4, apărea efectul de subvirare. Aşa că a trebuit să apăs mai moderat acceleraţia şi s-o dezlănţui abia ceva mai târziu de apex, când roţile erau aproape drepte. Dar şi atunci apărea adesea efectul de derapaj al punţii faţă. Sunt 380 Nm şi un motor foarte puternic, iar o asemenea putere, transmisă doar punţii faţă, se înghesuie să încapă acolo pentru a fi transpusă pe asfalt. Tracţiunea integrală ar fi putut face o diferenţă uriaşă.
Am savurat viraj după viraj, şi suspensia maşinii, şasiul ei, motorul – toate intraseră într-o legătură strânsă cu mâinile mele pe volan şi picioarele pe pedale, ba chiar şi cutia deja era ghidată în mare parte prin padelele de lângă volan. Cu fiecare nou viraj, însă, simţeam că maşina ar putea face mult mai mult din punct de vedere fizic, dacă ar fi avut tracţiune integrală, care să-i determine vectorul corect în viraje. Mă gândeam că la motorul pe benzină al lui Octavia RS acest simptom poate fi mai moderat, întrucât cuplul maxim e un pic mai mic şi e livrat un pic altfel pe curbă, însă la diesel se simte necesitatea acută de sistem 4x4.

Şi aşa, însă, m-am surprins luând viraje mai întinse cu 110-130 km/h pe aceste drumuri pustii la apus de soare. Însă de fiecare dată simţeam că şasiul maşinii ar putea mai mult, cu măcar 20-30 km/h mai rapid. Dacă forţam nota cu ceea ce conduceam eu, micile derapaje şi începutul efectului de subvirare îmi aminteau de ce nu trebuie să forţez nota mai mult. Efectul ăsta e şi mai vizibil la accelerările fulminante de la viteze mici, unde puntea faţă trebuie să fie stăpânită de ESC ca să nu risipească toată puterea în fum de cauciuc.
Şi totuşi, conduceam Skoda Octavia RS cu o plăcere extraordinară pe aici! Puteam spune despre ea că e o maşină genială, deja, deşi mi-aş fi dorit sistemul 4x4 pentru a o numi perfectă. Însă adeseori geniile sunt buni la matematică şi nu-s prea buni la comunicare, spre exemplu, aşa că uneori farmecul geniilor e tocmai o anumită formulă incompletă.
Şi când te gândeşti că preţurile pentru Octavia RS încep de la puţin peste 22 mii euro în Moldova... Cu siguranţă e unul din modelele sportive cele mai apetisante şi e unul din puţinele care nu are nevoie de rolul de a doua maşină în familie, întrucât o asemenea configuraţie poate fi succes şi unicul automobil. Cuminte, un lup în blană de oaie în zilele săptămânii, şi un bolid adevărat, dezlănţuit pe serpentinele de week-end! Cu spaţiu generos pentru ocupanţii locurilor spate, cu portbagaj uriaş, dar în acelaşi timp cu o ţinută de drum impecabilă şi un cu capacitatea de a trece cu precizie virajele cu valori de viteză formate din trei cifre...
Soarele se lăsase tot mai aproape de linia orizontului, iar apusul ne scălda cu raze tot mai calde. Conduceam Octavia RS cu turaţii mari, savurând sunetul motorului, reacţiile maşinii şi aceste clipe de condus savuros pe drumurile siciliene la volanul unei sportive fascinante. Depăşirile se făceau ca fulgerul, până ajungeam primul în faţa coloanei şi lăsam maşina să înghită libertatea drumului din faţa sa. Ce maşină! Ah!
Modelul ăsta poate fi cumpărat în loc de un SUV, în loc de o sportivă, sau în loc de ambele în rol de unic automobil al familiei. E uimitor cât se sportivă se simte în condus o Octavia RS şi în acelaşi timp cât de practică rămâne a fi pentru orice alt rol aplicabil unei maşini obişnuite. Bănuiesc că astfel arată formula Simply Clever când ajunge în liga sportivă. Pe noi ne-a cam cucerit această formulă. Varianta ideală ar fi să fi avut şi tracţiune integrală, însă şi fără ea Octavia RS e delicioasă! Poftă mare la condus!
0
4,848
GALERIE FOTO (31 IMAGINI)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!