De fiecare dată când ajungem să testăm o nouă generaţie, o nouă versiune împrospătată sau o nouă motorizare din gama Skoda Superb, zicem că acest model e unul din cele mai îndrăgite de moldoveni. Şi de fiecare dată e adevărat. Generaţie după generaţie, modificare după modificare, limuzina asta i-a cucerit tot mai mult pe conaţionalii noştri.
În 2015 se lansa actuala generaţie Skoda Superb, iar noi, cei din redacţia PiataAuto.md, merseserăm tocmai în Toscana pentru a o conduce în premieră la testul internaţional al modelului. În acel an, testul cu Superb a fost cel mai citit de pe site-ul nostru. În următorii ani, cele mai citite teste au fost cu Skoda Kodiaq, apoi cu Karoq, până când anul trecut modelele electrice au luat întâietatea, temporar. Zic temporar, pentru că încet-încet, din arhivă, testul cu Kamiq şi-a câştigat întâietatea la o lună după încheiea anului. E clar, Skoda e marca de suflet a conaţionalilor noştri şi, dacă noi tot exploatăm o Skoda Karoq de un an şi jumătate în redacţie — vă putem spunem că ea, marca cehă, merită din plin această admiraţie.
Să revenim, însă, la Superb şi la modelul de astăzi. Anul trecut Superb a trecut printr-un facelift de mijloc de carieră, care s-a lăsat cu modificări estetice importante, dar nu radicale — exact pe măsura unui facelift eficient. Pe unele pieţe s-au mai produs şi unele mici modificări de substrat tehnic, au mai apărut motorizări noi, inclusiv una plug-in hybrid.
Aşadar, în materie de aspect exterior un Superb facelift poate fi observat uşor, după blocurile optice faţă unite acum cu calandrul, după alte câteva mici detalii mai discrete în faţă, iar schimbările la posterior sunt chiar mai dominante — blocurile optice au primit o inserţie metalică pe mijlocul lor, pe orizontală, care continuă cu o inserţie similară pe toată lungimea hayonului. Iar pe hayon, aşa cum se întâmplă acum la modelele Skoda, emblema de pe centru a fost înlocuită cu cele cinci litere care formează denumirea mărcii. Cel mai important, însă — caracterul graţios al modelului a rămas neschimbat. Cumva generaţia asta de Skoda Superb a reuşit să aibă în acelaşi timp şi eleganţă în aspect, dar şi siluetă atletică, nealunecând spre înfăţişări prea pompoase. Şi asta se păstrează de minune la versiunea cu design împrospătat.
La interior nu s-a schimbat nimic la capitolul spaţiului uriaş pe care-l oferă Superb în habitaclu — şi nici n-avea cum să se schimbe, că vorbim de un facelift, totuşi. Dar e important să spunem asta, pentru că spaţiul uriaş e unul din atuurile principale ale lui Superb, mai ales cel oferit pasagerilor spate.
S-a împrospătat foarte bine punctat planşa de bord şi instrumentarul, exact acolo unde au punctat şi facelift-urile modelelor premium. Cadranele de bord pot fi acum şi digitale, iar calitatea acestora e demnă de anul 2020 al calendarului. Logica de operare a meniurilor disponibile aici e de asemenea destul de intuitivă, mai ales dacă ai mai avut de-a face vreodată cu alte modele Skoda sau cel puţin cu alte modele ale grupului VW. Cea mai notabilă modificare vine la display-ul sistemului multimedia, care a devenit mult mai mare şi care e încadrat într-un corp trapezoidal integru, suspendat parcă peste planşa de bord. Din nou, e o aliniere la un trend mai proaspăt de design, care arată bine în cazul lui Superb.
Iar însăşi sistemul multimedia e actualizat la cel de generaţie nouă şi sincer, în segmentul non-premium de modele la preţ raţional, e unul din cele mai avansate şi mai bune. Dacă sunteţi un pic mai avansaţi în ale smartphone-urilor, aplicaţiilor, puteţi face minuni cu el. Servicii de streaming muzică accesate uşor, aplicaţii de navigaţie reflectate direct pe el, comenzi vocale, setare de conexiune internet a maşinii, comunicare de la distanţă cu maşina — posibilităţile sunt dintre cele mai avansate din zilele noastre, iar pe lângă toate astea, exemplarul testat de noi avea şi un sistem audio CANTON, care face plăcerea muzicii ascultate cu adevărat savuroasă. Noi vă recomandăm insistent să optaţi pentru sistemul CANTON şi pentru un sistem multimedia avansat, pentru că acum şi-n următorii ani interacţiunea cu aceste sisteme vă va forma o mare parte din experienţa plăcută de la bord.
Exemplarul nostru vine şi cu tapiserie perforată, şi cu tot soiul de dotări avansate. Ştiţi, am simţit asta şi pe exemplarul nostru redacţional Skoda — plăcerea din exploatarea unei Skoda dotate super generos e aproape egală cu plăcerea de exploatare a unui model cu o emblemă tradiţională premium pe capotă. Doar pe dinafară totul arată relativ discret. Pe dinăuntru, însă, poţi fi alintat cu mult mai multă consistenţă adevărată la bord. Şi asta te face cel mai mult să te ataşezi de Skoda ta.
Senzaţii în condus — Skoda Superb facelift 2.0 TDI 4x4 190 CP
Eram intrigat că voi conduce la acest test anume o motorizare 2.0 TDI cu tracţiune 4x4 — or, şi pe Karoq-ul redacţional avem un 2.0 TDI cu tracţiune 4x4 şi cunoaştem bine motorul. În gama Skoda, însă, motorul ăsta e disponibil în două versiuni de putere — de 150 CP şi de 190 CP, iar de la testele internaţionale ştim că la turaţii moderate cele două motoare se simt identic, diferenţa de 40 CP făcându-se bine simţite de la turaţii ceva mai mari până la cele maxime. Pe Karoq noi avem versiunea de 150 CP. Astăzi, la testul cu Superb facelift, avem versiunea de 190 CP.
Când am urcat la volanul noului Superb, prima senzaţie care m-a fascinat acum, după facelift, a fost suspensia. A devenit mult mai rafinată, mai silenţioasă şi mai moale decât înainte de facelift, fără a-şi pierde din fermitatea cu care permite maşinii să manevreze. La testul din 2015 spuneam că senzaţiile de suspensie erau uneori diferite în funcţie de motorizare, cel mai mult fascinându-ne atunci senzaţiile de pe motorizarea de top pe benzină, de 280 CP pe atunci. Acum am senzaţia că maşina e echipată anume cu bucşe dintre cele mai perfecţionate, întreaga suspensie trecând parcă printr-un amplu tratament de înnobilare. Toate astea sporesc şi mai mult senzaţia de confort rafinat la bord, care nu lipsea nici anterior, dar care acum a crescut şi mai mult.
Dar a existat şi un aspect care m-a nedumerit. În oraş aveam iniţial uneori senzaţia că reacţia motorului la apăsările mele pe pedala de acceleraţie e neobişnuit de latentă. Apoi, când am ieşit din oraş, mi-am confirmat senzaţia. Apăsările de acceleraţie se traduc foarte lent şi dozat în accelerări intense. Şi când zic asta, compar cu reacţiile lui 2.0 TDI 4x4 de pe Karoq, motor mai slab în esenţă, dar cu aceleaşi componente. Mai compar şi cu Superb 2.0 TDI de dinainte de facelift. Cumva parcă am altă pedală sub piciorul drept.
Am încercat să apăs mai intens şi e drept că motorul se trezeşte la viaţă, dar parcă am de fiecare dată impresia că trebuie să apăs vreo jumătate de cursă a pedalei cel puţin, ca asta să se întâmple. De parcă pedala, sau cineva care a proiectat-o, ar încerca să mă convingă cu tot dinadinsul să conduc mai domol, s-o las un pic mai moale. În regim Sport pedala reacţionează simţitor mai bine, dar mi-aş dori şi-n regim normal să am reacţiile cu care m-am obişnuit. Şi ştiţi, toată treaba cu pedala îţi dă un pic senzaţia că şi-n accelerări intense maşina parcă e un pic mai astâmpărată decât înainte, un pic mai pusă pe calmante parcă.
Nu-mi puteam explica la început dacă senzaţia e dată doar de iluzia cauzată de pedală, sau dacă e o diferenţă reală în felul în care accelerează acum acelaşi model cu aceeaşi motorizare. Aşa că am oprit să caut cifre. Înainte de facelift Skoda Superb 2.0 TDI 4x4 190 CP accelera de la 0 la 100 km/h în 7.6 secunde. După facelift accelerează în 8.0 secunde. Valorile maxime ale puterii şi cuplului au rămas aceleaşi, însă motorul a fost recalibrat un pic. Explicaţia? Probabil aţi şi intuit-o deja. Emisiile, bată-le vina. Normele tot mai stricte de emisii i-au impus pe producători, nu doar pe cei de la Skoda, să-şi recalibreze motoarele spre un comportament mai temperat, ca să consume şi să emită mai puţin. Motorul de top pe benzină, de exemplu, a avut de suferit cel mai mult, el pierzându-şi şi 8 CP din forţă, fiind adus de la 280 la 272 CP.
Însă, în cazul exemplarului testat de astăzi, trebuie să spunem clar un lucru important — pedala de acceleraţie reacţionează altfel, reacţia ei fiind distribuită pe o lungime mai mare de apăsare, dar, când te obişnuieşti cu dozajul nou, oricum poţi scoate din motor cei 190 CP şi 400 Nm pe care-i poate oferi. Aşa că până la urmă, nu te vei putea plânge de o maşină prea cuminte, dacă vei vrea să nu fii tu prea cuminte.
Şi, pe lângă asta, trebuie să vă amintesc şi despre excelentul sistem 4x4 al celor de la Skoda, instalat şi pe exemplarul de test. Din nou, cu toată responsabilitatea şi sinceritatea, vă zic că e unul din cele mai bune din segmentul non-premium, funcţionând ireproşabil în cele mai multe condiţii, iar aceste condiţii sunt intuite excelent de senzorii maşinii, încât îl simţi, la modul practic, ca un sistem 4x4 permanent întotdeauna când ai nevoie adevărată de el.
Verdict
A rămas oare Skoda Superb facelift la fel de demnă de admiraţia care i se oferă în Moldova? A rămas ea cu adevărat unul din modelele cele mai bune din segmentul ei? Da! Un da ferm! A păstrat tot ce o făcea admirată şi iubită în ţara noastră. Şi-a modernizat consistent componentele de design, multimedia şi tehnologie, ajustându-şi ceea ce oferă pentru prezent şi viitor. Şi-a schimbat un pic felul în care reacţionează la acceleraţii, dar asta e ceva la ce te poţi adapta, dacă în final ai tot aceeaşi putere. Şi şi-a rafinat foarte mult suspensia şi confortul de la bord, devenind mai moale, mai silenţioasă, dar rămânând la fel de manevrabilă. Toate astea par ingredientele sigure pentru ca dragostea să continue la fel de intens şi mai departe.