A vrut să-i inspire şi pe alţii că se poate călători din România în Grecia cu un Daewoo Tico, dar a fost blamat că-şi pune în pericol familia

Cazul prin care a avut a trece recent un român, proprietar de Daewoo Tico, naşte o dilemă profundă despre cum priviţi de societate oamenii care-şi permit maşini mai accesibile şi aleg să facă lucruri curajoase cu ele, fără a le fi jenă în faţa altora. E un caz despre care a relatat chiar protagonistul, proprietarul unui Daewoo Tico.

Îi spune Ion Iliescu şi, deşi numele îi este identic cu al unui preşedinte de demult al României, e numele lui real. Trăieşte în Bucureşti, are o soţie şi doi copii şi un Daewoo Tico ca maşină a familiei, pe care o adoră şi spune că o întreţine în condiţie tehnică excelentă, în ciuda faptului că a fost cândva cel mai ieftin model din gama Daewoo şi că azi le poţi găsi în stare bună, la mâna a doua, cu un preţ de circa 500 euro. Când schimbă bujiile, spre exemplu, alege să plătească un preţ de 4 ori mai mare decât opţiunea cea mai ieftină, pentru că vrea să-şi ştie maşina în stare bună, şi cam aşa procedează cu toate celelalte capitole de mentenanţă tehnică, or, la un Tico costurile sunt întotdeauna decente.

Modelul ăsta s-a produs în România între anii 1991 şi 2001, iar sub capotă e un motor de 0.8 litri, cu 3 cilindri în linie, care dezvoltă 48 CP.

Ion şi familia sa au mers deja 3 ani în Grecia cu aceeaşi maşină, la mare, şi de fiecare dată a fost o provocare veselă de familie pentru ei, să pună în maşina micuţă toate lucrurile necesare şi să mai încapă şi ei 4 la bord. Dar, de fiecare dată le-a reuşit şi au ajuns cu bine în Grecia, apoi şi în România înapoi. Anul ăsta, însă înainte de a porni a 4-a oară în Grecia cu maşina, a intrat pe un grup de discuţii despre vacanţe în Grecia. Avea maşina burduşită cu genţi, gara de pornire şi şi-a zis să publice un text şi câteva poze, prin care să-i inspire şi pe alţii, să îndrăznească să viseze, să călătorească, să vadă locuri frumoase chiar dacă sunt în posesia unei maşini compacte şi accesibile. A vorbit despre curaj, despre şansa oferită copiilor de a cunoaşte mai mult lumea, despre atmosfera preţioasă de familie şi despre experienţa lor, până la urmă.

Dar până au ajuns ei în Grecia, reacţiile la postarea sa au luat-o razna. Mii de oameni au început a comenta, atât în forumul unde a publicat el postarea, cât şi pe paginile altor site-uri care au scris despre aventura lui. În timp ce unii îi admirau deschiderea şi curajul, alţii, mult mai tăioşi, l-au blamat că-şi pune familia şi copiii în pericol, transportându-i la bordul unei maşini atât de nesigure! Ion spune că a primit nenumărate mesaje private directe cu asemenea acuzaţii, de la tot felul de „specialişti în parenting”, cum îi numeşte chiar el, care l-au acuzat că ar fi un părinte iresponsabil şi că ar pune viaţa copiilor săi pericol!

Din păcate, toată avalanşa asta de mesaje şi acuzaţii l-a mâhnit nespus de mult pe Ion şi familia sa. N-a fost în firea sa, motiv din care a făcut şi un mic accident cu Tico, dar a avut de pus doar o bară înapoi şi de fixat din nou numărul de înmatriculare. Apoi i s-a stricat aerul condiţionat şi părea că ghinionul se ţine lanţ de maşina sa şi de ei patru la bordul ei. Prea multă blamare în adresa lor, pentru simplul fapt că au împărtăşit pur şi simplu propria lor experienţă şi au îndrăznit să recunoască public că îndrăznesc să facă lucruri mari cu o maşină mică.

În tot acest context, proprietarul de Daewoo Tico, simţindu-se profund nedreptăţit de toată situaţia, a scris: „În viaţă, dacă nu ştii să te bucuri de lucruri mărunte, de un apus de soare, un pumn cu pietricele de pe plajă, de zeama de roşii rămasă în castronul de salată, de zâmbetul copiilor, de pisica găsită sub masa la tavernă, de oamenii pe care îi simţi pe aceeaşi lungime de undă, nu-ţi rămâne decât să cauţi cuvântul FERICIRE în DEX”.

Din fericire, familia de la bordul lui Daewoo Tico şi-a găsit forţele să se încurajeze reciproc şi să-şi continue vacanţa în siguranţă, bucurându-se de lucrurile simple ale vieţii, aşa cum scrie Ion mai sus. Însă, probabil, experienţa prin care au avut a trece şi valul de acuzaţii de care au avut parte, îi va face pe viitor să fie mai puţin deschişi pe platformele online.

Dar oare au meritat ei măcar câtuşi de puţin a fi acuzaţi de ceva? Chiar dacă e o maşină cu zero stele la EuroNCAP, oare nu mergeam şi noi, cândva, când era copii, la bordul unor maşini şi mai simple de atât, şi mai lipsite de stele de siguranţă? Oare cei care nu-şi permit decât o maşină mai ieftină şi mai elementară, nu mai au voie să pornească în călătorii lungi cu ea? Sau, în zilele noastre, ar trebui să îndrăzneşti să-ţi împărtăşeşti experienţele de călătorie doar dacă ele au loc cu maşini ultra-moderne, care dau bine în poze şi în trend-uri?