Cum arată în prezent lucrările la reconstrucţia podului din Bulboaca, satul în care a avut loc summit-ul Comunităţii Politice Europene

În ultimii ani, reconstrucţia de poduri de pe traseele naţionale din Moldova decurge în ritm galopant, după ce mai mulţi ani în urmă se constatase că aproximativ o treime dintre ele aveau structuri slăbite şi necesitau intervenţii urgente. E adevărat că situaţia e mai gravă în interiorul Chişinăului, iar acţiunile s-au limitat la îngustarea traficului pe podul şubred de la Ismail şi un proces nesfârşit de reparaţii la Mihai Viteazul. În afara Chişinăului, însă, acolo unde alte structuri de stat gestionează procesele de reconstrucţii, doar în ultimul an am auzit despre 3 poduri finalizate înainte de termen, iar multe alte sunt reconstruite peste tot în ţară, cu fortificări de structură profundă. Ei bine, unul din aceste poduri care e în reconstrucţie profundă e cel de pe traseul G109, din satul Bulboaca, acel sat care a devenit renumit în anul 2023, când a găzduit enormul summit al Comunităţii Politice Europene, unde au venit circa 50 de preşedinţi şi prim-miniştri din toată Europa.

Bulboaca e o localitate mai depărtată de Chişinău, însă, iar pe lângă ea trec trasee importante, cum ar fi R2, sau G109, care leagă traseul R2 de M5. Respectiv, această porţiune de drum G109, unde se află şi podul reconstruit acum, e adeseori circulate de camioane mari care vin din zona de sud-est a ţării şi vor să se deplaseze mai la nord de Chişinău sau chiar spre nordul ţării, şi astfel pot ocoli traficul din capitală şi din jurul ei, mergând pe un traseu mai direct. Fireşte, acelaşi lucru e valabil şi în direcţie inversă, iar asta înseamnă că podul e intens circulat, inclusiv de vehicule grele, iar o structură slabă a acestui nu putea fi tolerată, întrucât ar fi generat riscuri de siguranţă.

Lucrările care se fac acum au ajuns până la structura pilonilor şi grinzilor transversale şi longitudinale. Se toarnă elemente noi de structură din beton armat, ba chiar se toarnă şi structura orizontală a părţii carosabile şi zidurile de gardă de pe părţile laterale.

Pentru că podul are două făşii paralele, pe câte un sens de circulaţie fiecare, lucrările se fac în etape a câte o fâşie, pentru a putea păstra circulaţia semaforizată pe cealaltă parte a podului. De fapt, la cât de profunde sunt lucrările structurale, e uimitor că podul nu a fost închis total circulaţiei.

Dar e cert că aceste lucrări avansează acum pe prima jumătate a podului, iar ulterior, în vară, ar trebui să se treacă la cealaltă jumătate, pentru a merge despre spre fortificarea completă a acestui pod.