Câte tractoare mai produce azi România la fabrica IRUM din Reghin şi cât de multe componente locale au acestea

Cândva, România a avut o industrie relativ dezvoltată în producţia de tractoare şi tot soiul de utilaje agricole, fapt care era firesc într-o ţară cu atât de multe pământuri arabile. Însă prea multe fabrici au ajuns ulterior să fie închise şi distruse, fără a avea vreun moment de relansare. Am vorbit de câteva ori în articolele noastre despre modul admirabil în care şi-a revenit producătorul ceh de camioane Tatra, de exemplu, care a revenit în acţionariat ceh şi care e în plină ascensiune în prezent, păstrându-şi şi diviziile de metalurgie, şi producţia de motoare clasice răcite cu aer, şi punţi, şi cutii de viteze, deşi toate au fost la un pas de faliment de dezintegrare la fier vechi. Istoria paralelă a lui Roman din România e mai tristă deocamdată, deşi vorbisem în acest an şi despre un camion militar actualizat, pe care fabrica din Braşov îl prezentase. Când vorbim de producţia de tractoare, însă — dacă ar fi să întrebăm dacă România mai produce tractoare — probabil mulţi ar fi cei care ar sta la îndoială înainte de a da un răspuns. Parcă da, dar cine mai produce? Câte se mai produc efectiv anual, în 2021, în 2022? Şi mai ales, cât de multă inginerie şi muncă autohtonă mai conţin acestea, dacă există? Asta am vrut să facem în acest articol şi i-am contactat pe cei de la IRUM, renumita fabrică de tractoare agricole şi forestiere de cândva din Reghin, pentru a afla răspunsuri la aceste întrebări.

În spaţiul public aproape că nu se mai găsesc informaţii despre tractoarele IRUM, despre care să fim siguri că sunt de actualitate. Ultimele ştiri datau de acum mai mulţi ani şi vizau o colaborare anunţată cu producătorul de tractoare MTZ din Belarus. Pe site-ul oficial al companiei există, totuşi, şi noutăţi din anul 2022, care menţionează mai mult produse drept româneşti, dar oricum există loc de multe întrebări, mai ales că în fişele tehnice ale acelor utilaje figurează componente ale producătorilor din exterior. I-am contact, prin urmare, pe cei de la IRUM, şi după o comunicare de aproape o săptămână, am reuşit să aflăm informaţii din prima sursă.

Astfel, primul şi cel mai important răspuns este că fabrica IRUM din Reghin mai funcţionează. Şi nu doar că „mai funcţionează”, ci pare să fi reintrat pe o linie de renaştere şi dezvoltare interesantă, despre care afli doar când dai multe întrebări despre cifre, modele şi inginerie. Astfel, numărul tractoarelor produse în prezent încă nu e foarte mare, constituind 200, dar e unul care a permis creşterea numărului de angajaţi la 600 şi afirmarea unor planuri de viitor, legate de modele de concepţie proprie.

Foto: Fabica din Reghin în zilele noastre

Se pare că bazele acestei renaşteri ale IRUM din prezent au fost puse prin 2015, când a fost creat centrul propriu de dezvoltare şi cercetare IFOR. Acel centru a avut sarcina de a proiecta un nou model de tractor agricol românesc, adică TAGRO, pentru a renaşte producţia de acele tractoare.

Foto: Tractorul TAGRO 102

Ne-a interesat, prin urmare, care a fost soarta colaborării cu MTZ Belarus şi dacă nu cumva în ingineria tractorului actual românesc există platforme sau componente din Belarus. Cei de la IRUM ne-au informat că au colaborat cu MTZ Belarus între anii 2010 şi 2018, însă colaborarea cu ei s-a încheiat în momentul în care IRUM a lansat primul tractor agricol românesc din epoca nouă, relansată.

Foto: Tractorul TAGRO 102

Astăzi, tractorul agricol etalon, românesc, al IRUM e TAGRO 102. Modelul e dotat cu un motor tubodiesel cu intercooler, de 3,6 litri, de origine Fiat Powertrain, cu 4 cilindri în linie, de 102 CP şi 430 Nm. Are tracţiune integrală cuplabilă şi o cutie de viteze de 12 trepte, cu inversor, ceea ce înseamnă că aceleaşi 12 trepte pot fi folosite şi-n marşarier. Nu sună a prea multă inginerie autohtonă, dar ajungem mai jos şi la acest capitol.

Foto: Tractorul TAGRO 102

Pe lângă asta, se fabrică mai multe modele de tractoare mai compacte, cum ar fi TAG24RH, dotat cu motor diesel de doar 1,2 litri, de 24 CP şi 65 Nm. E un diesel în 3 cilindri, şi e cuplat la o transmisie hidrostatică, având şi tracţiune integrală.

Foto: TAG 24RH

Există şi câteva modele mai mari, TAG 50 şi TAG 60, în câteva variaţii, dotare cu un diesel de 2,3 litri în 4 cilindri, de 58 CP în cazul tractoarelor cu indicele 60 şi de 48 CP în cazul celor cu indicele 50, varianta mai puternică fiind turbospirată.

Foto: Pe prim plan, în dreapta, e tractorul TAGRO 102, pe plan secund se văd ambele modele de tractoare TAG 50 şi TAG 60

Cei care-şi amintesc de IRUM din anii de demult, pot şti că fabrica din Reghin a început prin a produce tractoare articulate forestiere, numite TAF-uri, în anul 1969. Ei bine, la Reghin se produce şi azi un model de TAF românesc, numit TAF 690 şi disponibil în câteva variaţii de putere. Există , srpe exemplu, un TAF 690 PE, cu motor de Perkins, de 95,2 CP.

Foto: Tractor forestier TAF 690 PE, proiectat şi produs în România

Dar există şi un TAF 690 S5, care are un motor de 136 CP, tot de origine Perkins. Acesta e cel mai nou model lansat de către cei de la IRUM, dezvăluit public în octombrie 2021 şi produs pe parcursul anului 2022.

Foto: Tractor forestier TAF 690 S5_

Cei de la IRUM ne-au comunicat că TAF 690 e un tractor proiectat sută la sută în România, chiar dacă foloseşte un motor de Perkins. Aici mulţi dintre noi am avea întrebări între a distinge dintre un producător ce doar asamblează toate componentele preluate de la furnizori şi un producător care are un grad mare de producţie proprie a componentelor. Aşa că i-am întrebat pe cei de la IRUM cât din munca efectuată la construcţia tractoarelor e romanescă. Ni s-a spus că fabrica mai are turnătorie activă, dar şi utilaje CNC. Deci, la fabrica din Reghin se fac turnările pieselor de metal a structurii, caroseriei, prelucrări mecanice, debitare, tratamente termice, vopsitorie, iar IRUM a mai comunicat că s-a investit peste 7 milioane de euro în retehnologizarea fabricii. Şi, apropo, ultimul tractor forestier lansat, TAF 690 S5, corespunde stagiului de poluare V, fapt care îl face compatibil cu mult mai multe pieţe ale lumii.

Prin urmare, am fost plăcut surprinşi să descoperim că fabrica din Reghin e una cu un spirit de relansare prezent, ba chiar cei de acolo spun că sunt, în acest moment, unicul producător de tractoare agricole şi utilaje forestiere din România! Sigur, aceste tractoare şi utilaje folosesc motoare, cutii şi alte componente şi de la producători din afara României, şi poate preferabil ar fi ca şi motoarele să fie de concepţie românească, dar mai e un drum de parcurs până acolo. Până şi Tatra din Cehia mai foloseşte motoare Paccar ca alternativă răcită cu apă şi cutii Allisson pentru cei ce vor automate. Deci, contează mult mai mult ca fabrica e pe o linie de relansare şi că are un centru de inginerie propriu, românesc, care are a început a scoate produse proiectate local şi produse de muncitorii din România. Pentru că de foarte multe ori vorbim cu nostalgie şi admiraţie despre lucrurile frumoase la trecut, despre fabricile care au produs cândva, şi vorbim aproape deloc despre cele care încearcă să o facă în prezent. Astfel, munca multora din ele e prea puţin ştiută, iar când despre acea muncă se ştie prea puţin, inevitabil şi cifra de producţie e mai mică. Iniţiativa de a-i contacta pe cei de la IRUM a fost a noastră şi se pare că e cât se poate de neobişnuit ca cineva din presă să vrea să afle ce se întâmplă într-o fabrică din România, doar de dragul ca un număr cât mai mare de oameni să afle despre asta. Tocmai de asta, ne-am zis că noi toţi am merita să ştim mai multe despre lucrurile frumoase care se mai întâmplă în industria de prin părţile noastre, inclusiv despre relansările unor fabrici care erau renumite cândva. Şi, din când în când, oamenii care mai muncesc în industria din România ar mai merita şi câte o încurajare pentru munca lor!