(VIDEO) Ingineria locomotivei româneşti moderne Softronic Transmontana, care a ajuns a fi exportată în Suedia, operând şi pe căile ferate din România

Acum câteva zile, publicam un articol amplu, despre istoria locomotivei Electroputere LE5100, produsă cândva la Craiova, în baza unei licenţe din Suedia. Vorbisem în detaliu despre parcursul ei istoric, despre construcţia ei, şi menţionasem în articol că azi la Craiova nu se mai produc locomotive, având în vedere, de fapt Electroputere Craiova şi suprafaţa uzinei de cândva, cea mai mare parte din care a ajuns azi să fie ocupată de mall-uri, supermarket-uri şi spaţii de birouri, şi doar Reloc mai desfăşurând reparaţii într-o mică parte din fosta uzină. Menţionasem în acel articol despre Softronic ca despre una din companiile care au renovat locomotivele LE5100, în toate clasele lor. Istoria acelui articol părea tristă prin prisma pierderii a ceea ce a însemnat Electroputere Craiova, dar adevărul e că această istorie a renăscut, tot în Craiova, la un alt capăt de oraş, prin ceea ce a ajuns azi Softronic. Deci, Electroputere Craiova nu mai produce azi locomotive, însă oraşul Craiova produce. Şi trebuie să vorbim despre ele, pentru că această istorie dintr-o epocă nouă nu e mai puţin admirabilă, or, acum locomotivele româneşti Softronic au ajuns a fi exportate în Suedia, operând pe căile ferate scandinave! Vorbim azi, deci, despre locomotiva românească Softronic Transmontana.

Foto: Locomotiva Softronic Transmontana

Aşa cum spuneam, Softronic a început prin a concepe componente electronice pentru locomotive şi a le actualiza sau repara. E o companie fondată şi deţinută de români, deci nu vorbim de un investitor străin, ci de oameni pe care cunoştinţele inginereşti şi dorinţa e a păstra producţia de locomotive la Craiova i-a mişcat înainte. Prima locomotivă creată de ei, în 2008, a fost numită Phoenix, denumirea reprezentând renaşterea din cenuşă a industriei constructoare de locomotive în Craiova. În arhivele Softronic se spune că designul locomotivei a fost elaborat de la zero. În alte surse se spune că, inginereşte, locomotiva era o evoluţie a lui LE5100, păstrând şi puterea de 5.100 kW, şi formula de 6 axe. Doar 6 locomotive au fost construite, dar asta nu pentru că n-ar fi fost solicitate, ci pentru că între timp cei de la Softronic şi-au dorit un model absolut nou, conceput de la zero de echipa lor de ingineri şi designeri. Cele 6 Phoenix-uri şi-au găsit cumpărători — 2 au fost livrate la CFR Călători, 3 la Deutsche Bahn (DB) în Ungaria şi încă una la MMV în Ungaria. După această fază intermediară avea să vină şi locomotiva despre care vorbim azi, Softronic Transmontana. Era anul 2010 atunci.

Foto: Locomotiva Phoenix

Noua locomotivă avea un design diferit, original, cu suprafeţe plane, care ar fi mai uşor de pus în producţie pentru o companie nouă. Însă ingineria ei nu era nicidecum simplistă. Transmontana e prima locomotivă din România cu motoare de tracţiune asincrone, ceea ce-i garantează o eficienţă mai mare, dar şi o longevitate excelentă. Noua locomotivă a păstrat formula de 6 osii, care a fost atât de apreciată cândva la locomotivele Electroputere. Prezenţa a 6 osii în loc de 4 permite asigurarea unei forţe de tracţiune mai mare şi a unei aderenţe mai bune în urcări pronunţate, iar în final — construirea unei locomotive mai puternice şi mai capabile de tractări în relief dificil.

Foto: Locomotiva Transmontana cu număr 001

Softronic Montana are 6 electromotoare, câte unul montat pe fiecare ax. Fiecare din cele 6 electromotoare are 1.000 kW putere, astfel încât puterea nominală cumulată a locomotivei e de 6.000 kW, echivalentul a 8.152 CP! Puterea maximă, pe care locomotiva o poate asigura în termen scurt de o oră — un parametru specific locomotivelor electrice — e de 6.600 kW, adică 8.967 CP. Este deci, o locomotivă mai puternică decât Electroputere LE5100, mai capabilă, care consumă mai puţin.

Una din primele locomotive Transmontana, în gara Băneasa

Iar consumul e simţitor mai mic în cifre globale, pentru că locomotiva Transmontana are sistem de recuperare a energiei în timpul frânării. În articolul cu locomotiva LE5100 specificam că din cele 10 locomotive pe care le-au produs iniţial suedezii pentru România, cea de-a 10-a primise un asemenea sistem experimental, cu tristor, care se dovedise a fi foarte problematic, şi se renunţase la el. Noul locomotivă românească, însă, dispune de recuperare, iar astfel, la coborârile în pantă generează electricitate, pe care o trimite în reţeaua electrică a căilor ferate, pentru a putea fi folosită de alte locomotive.

Forţa de tracţiune a locomotivei Transmontana e de 435 kN, simţitor mai mult decât cei 250 kN de cândva ai lui LE5100. Transmontana e şi un pic mai mare, măsurând 20,70 metri lungime, faţă de 19,8 metri. O particularitate specială a acestei locomotive moderne e faptul că transformatorul ei îi permite să opereze atât în reţele alimentate cu curent alternativ la 25 kV şi 50 Hz, cât şi la cele alimentate cu curent alternativ de 15 kV şi 16,66 Hz, precum cele din Austria sau Suedia.

Din 2010 încoace, locomotiva a trecut prin câteva actualizări tehnice, de soft şi de design, care i-au îmbunătăţit niţel performanţele, deşi ingineria de bază a rămas la fel. Spre exemplu, acum locomotiva poate atinge până la 200 km/h pe garniturile cu pasageri, iar pentru cele cargo e omologată la 120 km/h. De asemenea acum Transmontana se laudă cu capacitatea de a opera la temperaturi de -40 grade garantat şi cu mult mai jos de fapt, iar aceste calităţi au fost importante în a convinge suedezii să le cumpere. Şi evoluţia producţiei şi exporturilor e de-a dreptul impresionantă.

În 2014, spre exemplu, Softronic construia a 14-alocomotivă Transmontana, prima cu transformator bi-sistem, care o făcea compatibilă cu cele două tipuri de reţele şi voltaj, menţionate mai sus. În 2018 primele locomotive Transmontana au făcut teste pentru operatorul suedez Green Cargo. Atunci a avut loc reproiectarea unor componente pentru funcţionare garantată la -40 grade Celsius şi asigurare unui sistem de cuplare ce rezistă la o forţă de 1.500 kN. Efortul a dat roade — în octombrie 2020, Softronic a semnat un contract cu Green Cargo pentru producţia şi livrarea a 100 locomotive Transmontana până în 2030!

Între timp, în 2022 au fost livrate primele 2 locomotive dintr-un lot de 5 către grupul austriac LTE, locomotive care au fost echipate cu sistem european ECTS de control al traficului feroviar.

Foto: Locomotivă Sofronic Transmontana în serviciul LTE

Cel mai mare client de pe piaţa românească al celor de la Softronic devine treptat operatorul feroviar DB Cargo. După ultimele trei locomotive livrate în februarie 2023, DB Cargo avea deja 25 de locomotive româneşti Transmontana în parcul său, livrate pe parcursul a 10 ani.

Foto: Trei locomotive Transmontana livrate către DB Cargo în februarie 2023

Dar cel mai mare client al Softronic e operatorul suedez Green Cargo, cu cele 100 de locomotive contractate până în 2030. Până acum, 16 locomotive Transmontana au fost deja livrate şi încadrate în serviciul, altele 6 urmând a fi livrate în 2023. Aceste locomotive româneşti deja muncesc pe căile ferate din Suedia şi transportă mărfuri, iar performanţele lor de viaţă reală le recomandă ca nişte produse cu o fiabilitate excelentă, mai ales că Softronic a creat şi două centre de mentenanţă a locomotivelor în Suedia, la Lulea şi Borlange.

Mai mult ca atât, în Suedia locomotivele Transmontana au început a fi observate tot mai des de pasionaţii de trenuri, fiind adeseori filmate şi bucurându-se de admiraţia lor, conturând o nouă identitate celor de la Green Cargo.

Foto: Locomotivă Sofrtonic Transmontana, fotografiată în Suedia

Şi pentru că aceste locomotive româneşti moderne funcţionează atât de bine în Suedia, în octombrie 2022 au început şi testele pentru certificarea lor în Norvegia. Deci, producătorul român are toate şansele să-şi extindă şi mai mult prezenţa în regiunea scandinavă.

Şi, toate astea fiind spuse, e firesc să ne întrebăm câte din componentele unei locomotive sunt fabricate în România. Am vrut să aflăm de la Softronic mai multe răspunsuri mai profunde şi aşteptăm informaţii pentru un viitor articol care ar explora în detaliu acest aspect, dar ceea ce ştim deja din surse publice de documentare e că majoritatea componentelor-cheie se produc local, Softronic producând electromotoarele, boghiurile, platformele, toate componentele electrice şi o mare parte a celor electrice. Sunt produse până şi multe din componente auxiliare şi subansamble, iar unele vin de la furnizori din România şi o parte mai mică din import. Deci, e acel caz în care producţia locală e majoritară din produsul final şi totodată ingineria e sută la sută locală. Aşa cum spuneam, acţionariatul e românesc, iar la Softronic muncesc azi peste 450 de angajaţi.

Iar toate astea fiind realizate din iniţiativa privată a unor ingineri din Craiova, în condiţii de economie de piaţă şi concurenţă internaţională, trezesc o admiraţie cel puţin egală cu cea din perioadă Electroputere Craiova. Până la urmă, dacă atunci România a cumpărat o licenţă din Suedia şi a reproiectat împreună cu suedezii o locomotivă pentru necesităţile proprii, pe care au produs-o cu succes, acum înşişi inginerii români au proiectat o locomotivă de la zero, pe care au putut să o aducă la standarde de conformitate internaţională, să o facă performantă şi competitivă şi să convingă deja ei suedezii, ca aceştia s-o importe din România în Suedia.

Vezi mai jos şi două locomotive Softronic Transmontana în tandem, filmate în Suedia de curând, de un pasionat de trenuri.