(VIDEO) Ce a inventat, de fapt, românul Ioan Telechi, care a obţinut 1 milion 250 mii euro investiţii la Imperiul Leilor

28 Septembrie 2023, 21:21
Redacţia PiataAuto.md
Marţi seara, emisiunea Imperiul Leilor de la ProTV a făcut furori în toată România, atunci când în faţa investitorilor s-a prezentat Ioan Telechi, un român care a emigrat în Spania, unde s-a stabilit de 23 ani încoace, şi a cerut 1 milion 250 mii euro de la investitori, prezentându-le tehnologia sa. La prima vedere aceştia au fost sceptici, dar când românul le-a explicat că e vorba de un sistem de climatizare inovativ, care nu foloseşte componente clasice şi ar fi cu până la 60% mai eficient în consum, fiind totodată pre-contractat de un producător spaniol de maşini electrice pentru a-l furniza, interesul investitorilor a devenit uriaş, astfel încât într-un final aceştia i-au acceptat oferta de a investi 1.250.000 euro, pentru o cotă din companie. Ei bine, noi am vrut să aflăm mai mult decât a fost comunicat în cadrul emisiunii, înţelegând în ce constă, de fapt, invenţia lui Ioan Telechi şi cum funcţionează în esenţa sa inginerească.
Pentru a afla detalii veridice şi explicate în detaliu, am apelat chiar la informaţiile enunţate de Ioan Telechi, în dosarul său de patentare la nivel spaniol şi european al acestei tehnologii. Ioan Telechi şi-a brevetat invenţia, iar atunci când un inventator depune un asemenea dosar de acte, trebuie să explice cum funcţionează totul, pentru ca autoritatea de drepturi de autor să-i accepte sau să-i respingă dosarul. Românului i-a fost acceptată patenta în anul 2016 şi 2017, la nivel spaniol şi comunitar, tehnologia fiind descrisă atât pentru maşini cât şi pentru sisteme de climatizare industriale şi pentru edificii. Doar că, din motive neclare, una din patente figurează în baza de date internaţională de patente ca retrasă din 31 octombrie 2018, iar alta ca expirată din motive relaţionate cu plata unor taxe de aplicare. Sperăm că e doar o întârziere de actualizare şi Ioan Telechi s-a asigurat între timp că are patentele valabile. Să vedem, deci, cum funcţionează sistemul şi tehnologia sa.
Un sistem obişnuit de climatizare sau de pompă de căldură, are un circuit cu agent de refrigerare, care trece printr-un compresor pentru a fi transformat în formă gazoasă la o etapă din circuit şi aici poate fi captată căldura lui la pompe de căldură. Dacă se doreşte captarea aerului rece, atunci acesta e va prelua de la partea în care are loc transformarea înapoi din gaz în lichid, cu captarea de căldură din jur. E o explicaţie simplistă pe care o oferim aici despre sistemele care există deja, pentru a aminti doar că un asemenea circuit are nevoie de schimbătoare de căldură, vase de expansiune, şi neapărat un compresor, care să asigure transformarea stării agentului de răcire din interior. E un sistem care poate fi relativ eficient, dar la scară mare e oricum consumator de mari resurse energetice.
Sistemul inventat de românul Ioan Telechi nu are niciun compresor şi în emisiune s-a menţionat că nu are nicio parte mobilă, în mişcare. Dar adevărul e că în documentele de patentă inventatorul menţionează că e o pompă prezentă pentru a asigura un circuit închis, ba chiar şi un termostat pentru a evita supraîncălzirea. Şi există şi un radiator, prin care aerul ce trece spre sistemul de climatizare al maşinii trece şi se răceşte sau încălzeşte. E adevărat, însă, că circuitul de lichid e închis, dar aşa e şi la sistemele actuale de climatizare şi pompe de căldură. Cum se generează căldura şi frigul în invenţia românului, deci, şi cum se obţine acea economie de 60-70% de consum în energie, menţionată de Ioan Telechi în emisiune?
Ei bine, e vorba de efectul Peltier, invenţia românului făcând uz de efectul fizic descoperit de francezul Jean Charles Athanase Peltier în 1834. Ce înseamnă acest efect? Că două conductoare diferite ca şi consistenţă - preferabil cât mai diferite, dar ambele cu o bună conductivitate — vor crea un efect curios la punctul în care contactează. În acel punct, structura diferită a conductoarelor creează o diferenţă de potenţial energetic, care creează un câmp intern diferit de contact. Mai simplu vorbind, fluxul de curent electric nu va putea trece la fel de omogen dintr-o structură în alta, şi o parte din el va forma acest câmp. Dacă direcţia de deplasare a curentului e împotriva acestui câmp, atunci curentul va trebui să consume energie adiţională pentru a învinge câmpul, şi aşa apare căldura. Dacă, însă, curentul merge în direcţie inversă, câmpul va ajuta curentul să se deplaseze şi va extrage o parte din energia din fluxul de curent, ducând la răcirea acestuia. O parte din acest circuit e numit şi Seebeck.
Foto: Schema de funcţionare a circuitului

Invenţia românului foloseşte mai multe asemenea semiconductoare, create să multiplice acest efect într-un dispozitiv compact. Şi astfel, cât curentul circulă într-o direcţie, dispozitivul emană căldură în acele joncţiuni, iar dacă circulă invers — căldura e absorbită şi se creează o scădere de temperatură în mediul din jur. Acum, aceste puncte de circuit, pe de o parte, folosesc într-adevăr mai puţină energie decât o încălzire cu rezistenţă simplă, efect dovedit fizic demult în studierea efectului în fizică. Dar nu neapărat consumă mai puţin decât o pompă de căldură, care consumă de 3-4-5 ori mai puţin decât o încălzire cu rezistenţă. Nu ştim cifrele exacte din tehnologia românului, vom prezuma doar că tehnologia e cel puţin apropiată la eficienţă cu o pompă de căldură.
Foto: Maşina spaniolă e-Miles, care ar fi contractat tehnologia românului

Acele puncte de joncţiune generează în continuu căldură sau rece, cât există curent în circuit, deci acea căldură sau aer rece trebuie transferat, fie direct în aer printr-un ventilator care suflă aer, fie printr-un circuit cu lichid, care ajunge într-un radiator, ultimul fiind mult mai eficient. Dacă n-ar exista preluarea de căldură din acele puncte, se poate ajunge la supraîncălzire şi ardere, ca orice circuit încins. De aceea totul funcţionează bine atât timp cat are loc un circuit permanent, care să preia căldura. Iar în rol de lichid poate fi aproape orice, inclusiv un lichid refrigerant, pentru că e tot un lichid închis. Esenţial e să fie ceva care preia şi disipă uşor căldura.
Foto: Schema unei celule cu efect Peltier, cu semiconductoare, identică celei folosite în invenţia românului

Românul menţionează în actele de patentă că sistemul funcţionează mai sigur dacă se montează un termostat de siguranţă, care să decupleze curentul eventual, dacă se atestă supraîncălzirea circuitelor.

Şi mai e de menţionat ceva în construcţia din patentă. Schiţa şi explicaţiile din patentă arată că dispozitivul lui Ioan Telechi e ceva mai complicat decât pare în emisiune şi se pare că el a ajuns tot la necesitatea de a folosi lichid de refrigerare, pe care să-l şi transforme în gaz eventual, doar că fără un compresor.
Foto: Invenţia românului Ioan Telechi, imagine din dosarul său de brevetare

Aşadar, construcţia din mijloc, cu numărul 10, sunt radiatoare superioare şi inferioare, pentru disiparea căldurii direct în aer, iar de ele sunt lipite celulele Peltier (2), adică acele joncţiuni de circuite pe unde se generează căldură sau rece. Pe lângă asta, mai există două radiatoare, sus, şi jos, la numărul 1, prin care circulă deja lichidul din circuit. La numărul 7 e indicată pompa. Numărul 6 e conducta ce face legătură între cele două radiatoare cu lichid în interior. La 4 şi 5 sunt indicate conductele din circuit, iar acest circuit ajunge la unitatea cu numărul 8, care e un evaporator, un schimbător de căldură în esenţă, prin care se asigură răcirea aerului în acel punct. La 9 e indicat un ventilator, care va mişca aerul prin acest schimbător şi va răci aerul, creând astfel efectul de aer condiţionat. Astfel, invenţia românului poate într-adevăr genera căldură sau frig, dar, deşi punctul de generare sunt aceleaşi celule Peltier, modul de transfer a căldurii e diferit de cel al frigului. La căldură se poate opri circuitul de pompă, teoretic, pentru că disiparea va avea loc prin interior, prin aer, prin cele două radiatoare (10), prin fluxuri de aer (3). La rece, însă, e nevoie de un circuit în mişcare cu lichid de refrigerare. Sistemul e aşadar un pic mai complex, dar tehnologia e viabilă la nivel teoretic, întrucât foloseşte efecte fizice studiate şi demonstrate deja. Rămâne incert doar consumul efectiv în viaţa reală, pe care Ioan Telechi l-a anunţat ca fiind la sub 0,5 kW în viaţa reală. Dacă se va dovedi prin practică, că e aşa — jos pălăria pentru acest inventator român! Şi o asemenea cifră ar fi mai eficientă decât pompele de căldură puse pe maşini. Şi ar putea aduce beneficii şi în sistemele de climatizare mari, din edificii sau frigidere industriale.
Foto: Invenţia, în formă simplificată, prezentată de Ioan Telechi în emisiune

E sută la sută faptul că, după ce am văzut datele din patentă, tehnologia lui Ioan Telechi merită explorată şi testată la diferită scară în viaţa reală. Chiar dacă s-a ajunge la un consum identic cu pompele de căldură, lipsa compresoarelor poate însemna un cost de producţie mai mic. Iar dacă se confirmă promisiunile de consum mai mic, atunci acest inventator român ar putea aduce o contribuţie majoră în eficientizarea atât a maşinilor electrice, cât şi felului în care funcţionează sistemele de climatizare în toată lumea. Noi, însă, suntem încă rezervaţi la consumul efectiv, pe care, experimentele fizice făcute anterior cu acest efect îl stipulează la nivelul a 2-4 ori mai mic decât la rezistoare, dar nu mai mic decât la pompe de căldură. Sperăm că testele de viaţă să spulbere orice scepticism.
Românul a menţionat în emisiune despre maşina spaniolă e-Miles, care a pre-contractat această tehnologie de la ei şi-i promitea să plătească peste 300 euro pentru fiecare device. Problema e că de la sfârşitul anului 2021 nu mai prea există noutăţi despre această maşină spaniolă, şi 2 ani de tăcere ne sugerează că ar putea să nu mai fie produsă niciodată, iar asta era una din condiţiile pentru materializarea investiţiei de 1,25 milioane de euro, promisă în emisiune. Şi în dosarul de brevetare a românului mai există pretendenţi care pretind la întâietate parţială pe anumite componente, deci, cel puţin din starea actuală a acestei patente, ea încă nu pare să certifice negru pe alb că toată tehnologia a fost recunoscută ca o invenţie confirmată ce ar aparţine lui Ioan Telechi. De asemenea, toate elementele componente din acest sistem sunt oarecum descoperite anterior, doar că n-au fost puse împreună într-un asemenea sistem, eventual cu un asemenea randament.
Noi zicem oricum că Ioan Telechi are o tehnologie integrată într-un sistem ce merită testat în viaţa reală, la parametri, cifre şi fiabilitate. Iar dacă se confirmă ceea ce se pretinde, cu acest suport financiar promis acum la început, atunci invenţia asta are un mare viitor într-o lume a maşinilor electrice şi a universalităţii sistemelor de climatizare!
Vezi mai jos şi prezentarea lui Ioan Telechi de la Imperiul Leilor.
0
129,134
GALERIE VIDEO (1 MATERIALE)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!