(VIDEO) Un youtuber din Olanda a experimentat cât de repede poate merge o maşină cu cutie CVT în marşarier

În zilele noastre mai există multe maşini în care cutiile de viteze pe care le percepem drept automate sunt de fapt cu raport continuu de transmisie, sau CVT. Sunt nişte cutii care nu au trepte propriu-zise, ci un diapazon de la minim la maxim, şi pot adopta orice raport între ele, variindu-l în permanenţă în funcţie de solicitarea maşinii şi viteză. Ei bine, această construcţie dă avantajul că în marşarier poate fi executată aceeaşi variaţie de rapoarte şi teoretic maşina poate merge la fel de repede înapoi, ca şi înainte. Un youtuber din Olanda a făcut să afle cât de repede poate merge cu maşina sa cu cutie de viteze CVT în marşarier într-un experiment propriu.

Şi aici trebuie să spunem că Olanda are o fascinaţie aparte pentru cutiile CVT şi mersul în marşarier cu viteză mare. Producătorul olandez de camioane DAF a produs un automobil, numit DAF44, între anii 1958 şi 1970, iar acel automobil avea încă atunci o cutie CVT! Era mai simplă decât cele de azi, dar principiul era acelaşi.

Şi atunci olandezii au descoperit că o asemenea cutie, dacă nu e limitată electronic în vreun fel, poate face maşina să meargă la fel de repede în marşarier. Aşa au luat naştere în Olanda şi cele mai bizare curse, în care asemenea DAF-uri şi alte câteva variaţii de modele se întreceau într ele pe un circuit mergând în marşarier.

Ei bine, youtuber-ul olandez a făcut experimentul pe un Ford Fiesta şi maşina a ajuns la viteză mare de marşarier, de depăşind chiar şi 80 km/h. Cutia varia într-adevăr raporturile, dar totuşi motorul era limitat în turaţii în mod electronic în marşariere şi probabil şi diapazonul de raporturi la care cutia varia.

Totuşi, maşinuţa a reuşit să meargă foarte repede în marşarier, deşi a fost nevoie de mai multe încercări pentru a atinge cifrele dorite.

Acest fenomen se întâmplă deoarece cutiile CVT nu au roţi dinţate obişnuite, cu diverse combinaţii care are asigura un raport fix de transmisie pentru fiecare treaptă, ci au doi arbori care au partea mediană de obicei de forma unei clepsidre, sau două trunchiuri de con care se unesc la partea mai îngustă. Acea zonă poate fi de obicei comprimată, iar cu cât mai mult se comprimă, cu atât mai tare creşte diametrul. Cei doi arbori sunt uniţi de obicei printr-un soi de curea metalică la maşini şi de cauciuc la motorete, iar faptul că diametrul util al ambilor arbori poate varia înseamnă că se poate asigura orice variaţie dorită de raport de transmisie între ei, de la minim la maxim.

Ei bine, youtuber-ul olandez demonstrează şi această construcţie în experimentul lui. Vezi totul în video-ul de mai jos, în care poţi include subtitre în engleză din comenzile player-ului, sau eventual traduceri automatizate în limba dorită.