Inginerii şi arhitecţii din Elveţia construiesc primul cartier care va avea propria hidrocentrală de 360 ani, propria centrală geotermală şi sute de panouri fotovoltaice

Într-o ţară ca Elveţia, lucrările majore care se aprobă în centrele oraşelor nu mai sunt simple construcţii ale unui nou bloc de apartamente, pentru că de obicei nu mai există spaţii nefolosite, iar construcţia în locul altora vechi fie are de respectat rigori foarte stricte, fie trebuie să vină cu ceva genial de inovativ, care să aducă o schimbare enormă. Astăzi vorbim tocmai despre un asemenea proiect major, care conţine un număr imens de idei superbe integrate într-un singur sistem. E vorba de un carter nou din oraşul Chem, construit într-un loc de însemnătate istorică din cantonul Zug din Elveţia, iar partea cea mai neobişnuită e că noul cartier va avea propria hidrocentrală, veche de 360 de ani, propria centrală geotermală şi sute de panouri fotovoltaice, pentru a fi aproape complet independent în consumul de energie.

În primul rând, trebuie să specificăm că n-am greşit mai sus, când am menţionat despre hidrocentrala veche de 360 de ani. Anume atât are hidrocentrala care va fi folosită de noul cartier. Acum peste 360 ani, sau în 1657 dacă e să fim exacţi, aici fusese construită o fabrică de hârtie, iar acea fabrică a cerut pe atunci permisiunea autorităţilor pentru a folosi forţa apei râului Lorze pentru a pune în mişcare linia de producţie a fabricii.

La acea vreme, hidrocentrala avea o turbină cu pale din lemn, iar forţa cinetică nu era folosită pentru a genera electricitate, ci pentru a pune în mişcare mecanică linia de producţie. Abia prin 1903 hidrocentrala a trecut de la propulsie mecanică a liniei de asamblare la generare de electricitate, odată cu asta modernizându-se şi fiind instalate două turbine. În următorii ani turbinele au fost modernizate.

Fabrica de hârtie din Chem a funcţionat aproape 360 de ani, până în 2015, când s-a închis. Şi noul cartier va fi construit pe cele 11 hectare ocupate cândva de fabrica de hârtie. Timp de 6 ani birourile de arhitecţi din Elveţia au concurat pentru cele mai ingenioase idei de a transforma fabrica, iar proiectul ingenios despre care vorbim azi a devenit câştigător prin tehnologiile inovative, prin predilecţia spre eficienţă energetică şi spre a păstra o parte din edificiile clasice, în timp ce cele noi vor fi perfect integrate şi vor păstra istoria în ele.

Foto: Planul noului cartier

Aşadar, vorbim despre un cartier de 11 hectare cu mai multe edificii, atât locative, cât şi industriale sau de birouri, cartierul urmând să aibă circa 1.000 de locuinţe, iar spaţii industriale şi de birouri vor putea găzdui circa 1.000 locuri de muncă. Construcţia proiectului e deja în plină derulare şi va fi finalizată în 6 faze.

Aşadar, constructorii noului cartier au demarat reechiparea hidrocentralei veche de 360 de ani şi i-au pus turbine noi, mai eficiente, asigurându-se totodată şi un canal alăturat mai prietenos cu vietăţile. Deoarece inginerii şi arhitecţii reconstruiesc efectiv fosta fabrică de hârtie prin noul proiect, ei au dreptul să folosească licenţa de hidrocentrală pe care fondatorii fabricii au primit-o acum 367 de ani, pentru că în Elveţia un act emis pe termen nedeterminat e valabil şi după 3 secole. Şi ea va livra electricitate direct reţelei cartierului, pentru consumul curent.

Pe lângă asta, majoritatea edificiilor vor avea panouri fotovoltaice pe acoperiş, care vor însuma 6.500 metri pătraţi. Hidrocentrala şi panourile fotovoltaice vor asigura împreună 40% din necesarul de electricitate al întregului cartier.

De asemenea, cartierul va avea încălzire şi climatizare printr-un sistem bazat pe pompe de căldură pe bază geotermală, care foloseşte 290 de sonde ce ajung la 320 metri sub pământ.

Astfel, iarna pompa de căldură extrage căldura de la 320 metri adâncime şi cu efort minim o aduce la cea necesară sistemului de încălzire din cartier. Vara, acelaşi sistem trece în regim de aer condiţionat şi foloseşte temperatura mai mică din pământ, decât cea a aerului exterior drept sursă, fiind astfel din nou mai eficient.

În tot acest proces, sondele din pământ acţionează şi ca recipiente de stocare a căldurii sau frigului. Când sistemul când preia căldura din pământ iarna şi o dă în sistemul de încălzire, sondele rămân reci, iar acea temperatură joasă e folosită vara pentru aerul condiţionat. În loc să degaje căldura afară de la funcţionarea aerului condiţionat, sistemul o trimite în sondele de unde a avut loc extragerea temperaturilor reci şi stochează acolo căldură, pentru ca ea să poată fi folosită iarna pentru încălzire.

Astfel, se creează un ciclu aproape complet cu pierderi mici de temperatură, iar pompele de căldură aproape că nu mai au nevoie să pună în funcţiune prea mult compresoarele pentru a asigura temperaturile necesare.

Toate aceste soluţii fac ca per total cartierul să fie autosuficient în energie în raport de 75% dacă se ia în considerare şi cea termică, şi cea electrică. Energia produsă prin aceste sisteme, pe loc, e mult mai ieftină şi are pierderi minime pentru că e produsă şi distribuită în acelaşi loc.

Şi aceeaşi abordare e folosită şi la construcţia noilor edificii, unde s-a anunţat deja că va fi folosit beton şi lemn doar de origine elveţiană, produs la o minimă distanţă în jur pentru a reduce impactul de CO2 la transport şi eventual de fabrici care au deja sisteme de captare CO2 la producţie, precum cele ale elveţienilor de la Holcim, despre care scriam acum o lună.

Iar la final avem un cartier cu edificii în care noţiunea de lux se transpune nu în opulenţă, ci în materiale naturale, ecologice, dar şi în tehnologia supremă a eficienţei energetice.

Cartierul va avea şi apartamente de vânzare, dar şi din cele oferite în chirie pe termen lung. Şi o cotă din ele vor fi oferite la preţ subvenţionat accesibil, pentru a păstra o coeziune socială între oamenii cu diverse niveluri de venituri din acelaşi oraş, evitând transformarea cartierului într-unul exclusiv elitist.