Oraşele Chişinău şi Bălţi din Moldova ar putea folosi deşeurile menajere pentru generarea de electricitate şi căldură

Cele mai inovative oraşe din lume folosesc de ani buni deşeurile menajere, produse de locuitori, pentru generarea de electricitate şi eventual căldură, pentru că deşeurile conţin în ele energie înmagazinată, care poate fi folosită prin ardere, iar în unele oraşe se asigură fie captarea directă a CO2-uşui rezultat, fie deşeurile trec prin procese de fermentare anterior arderii, care extrag CO2 din atmosferă. Acum şi oraşele Chişinău şi Bălţi s-ar putea alătura cel puţin parţial acestor tendinţe, întrucât un studiu al deşeurilor menajere solide, produse de aceste oraşe, a arătat că 65% din ele pot fi utilizate pentru generare de energie!

Foto: Oraşul Chişinău noaptea şi una din staţiile termoelectrice, care produc şi căldură, şi electricitate

Proporţia de 65% e neobişnuit de mare, pentru că nivelul de reciclare din deşeurile primare e mult mai mic, astfel rămâne mult material ce poate fi supus arderii în compoziţia mixului de deşeuri.

Foto: Trierea pentru reciclare a unor deşeuri din Chişinău

Studiul publicat acum şi realizat cu sprijinul USAID şi MESA, sau Proiectul Securitatea Energetică în Moldova, a arătat că într-un kilogram de deşeuri municipale din Chişinău se conţin în mediu 4.498 kcal de energie, ceea ce echivalează cu 5,23kWh de energie.

Asta înseamnă că într-o tonă de deşeuri se conţin 5,23 MWh de energie, o cantitate deloc neglijabilă, dacă luăm în considerare că în Chişinău se produc câteva sute de tone de deşeuri pe zi, până spre o mie, însă aici vorbim totuşi de deşeuri solide, care presupun o triere iniţială înainte de ardere, pentru a admite spre ardere doar deşeurile corecte, precum resturile alimentare şi alte componente inofensive, fără plastic în ele şi alte componente toxice.

Foto: Plastic triat din deşeurile municipale colectate din Chişinău

De asemenea, la ardere din energie intrinsecă, conţinută în produsul de ardere, de obicei se extrage efectiv doar o parte, în funcţie de metoda folosită sau dacă se foloseşte cogenerare pentru a capta şi o parte din căldura disipată.

Acelaşi studiu a estimată că valoarea energetică a deşeurilor din Bălţi este doar puţin mai mică, deci potenţialul e foarte similar. Iar asta înseamnă că cele două oraşe, cele mai mari din Moldova, ratează zilnic folosirea a sute de MWh de energie, care e pur şi simplu irosită, pe lângă aspectul moral şi ecologic al managementului deşeurilor din prezent.

Prin urmare, studiul a concluzionat că în Chişinău, deşeurile menajere pot asigura, spre exemplu, combustibilul necesar pentru o centrală electrică (şi eventual şi termică) cu o putere de 46 MW, iar în Bălţi — o centrală de 12 MW. Cifra de 46 MW, valabilă pentru Chişinău, se apropie de capacitatea de generare a electricităţii e Centralei Electrice cu Termoficare Sursa II, de pe strada Vadul-lui-Vodă, care are 56 MW putere disponibilă de generare. Cei 46 MW mai înseamnă şi circa 6,5% din puterea necesară întregului sistem electric al Moldovei pe timp de zi, iar pe timp de seară la orele de consum maxim — circa 5%.

Astfel, dacă ar funcţiona 24 ore la putere apropiată de cea maximă, cele două centrale ipotetice din Bălţi şi Chişinău, la 58 MW putere cumulată, ar genera circa 1,39 GWh de electricitate pe zi şi circa 500 GWh de electricitate anual! Pusă într-un context anual, cifra e uriaşă, pentru că întregul consum anual al Moldovei e de 4.200 GWh, deci deşeurile municipale din două oraşe, nefolosite în prezent, pot asigura 12% din necesarul de electricitate al Moldovei, conform acestor calcule, bazate pe prezumţia funcţionării continue a acestor centrale, întrucât şi deşeurile se generează continuu.

Carolina Novac, secretara de stat a Ministerului Energiei, a declarat la publicarea studiului că e aceste concluzii certifică clar că există o oportunitate enormă nefolosită până în prezent, care ar ajuta Moldova să se alinieze angajamentelor de tranziţie la cote asumate de energie regenerabilă până în 2030. Şi dat fiind că studiul a fost realizat cu ajutorul partenerilor internaţionali ai Moldovei care au investit şi susţinut în trecut proiecte mari de energie în Moldova, există foarte mari şanse ca şi după aceste concluzii să urmeze construcţia unor asemenea centrale electrice care să producă electricitate din deşeurile din Chişinău şi Bălţi.

Aşa cum spuneam, dacă se asigură un management corect al acestui proces, el poate genera zero CO2 pe ciclu complet, iar pentru Moldova asta ar însemna că n-ar mai trebui să consume combustibili fosili importaţi pentru a produce această cantitate de energie, diminuând consumul total.