Serbia şi Uniunea Europeană au semnat un acord istoric prin care rezervele imense de litiu vor putea fi extrase şi valorificate pentru maşinile electrice fabricate în Europa

Vineri, 19 iulie, Serbia şi Uniunea Europeană au semnat un acord strategic de o importanţă istorică, atât pentru industria auto europeană şi securitatea economică a UE, cât şi pentru dezvoltarea economică a Serbiei. Prin acest acord, rezervele imense de litiu ale Serbiei, descoperite abia două decenii în urmă şi studiate doar în ultimii ani, vor putea fi extrase şi valorificate pentru maşinile electrice fabricate pe continentul european, reducând substanţial dependenţa Europei de litiul şi bateriile ce provin din China.

Mai mult ca atât, semnarea noului acord din partea Serbiei — o ţară care e văzută de obicei ca un aliat al Rusiei — este văzută acum ca o mişcare de pivotare a Serbiei spre Uniunea Europeană, or noul acord nu va dezvolta doar industria de minerit în Serbia, ci şi un întreg lanţ de industrii aferente, iar la cât de preţios este litiul acum în lume, investiţiile şi exporturile ulterioare se vor cuantifica în multe miliarde de euro anual, care vor alimenta economia Serbiei.

Rezervele de litiu ale Serbiei au fost descoperit în 2004, fiind localizate în Valea Jadar şi sunt cele mai mari din Europa. Prin 2019 existau şi unele surse care le numeau drept cele mai mari din lume, dar între timp, în 2023, au fost descoperite cel puţin încă două mari zăcăminte de litiu în SUA, care au fost declarate cele mai mari din lume — un zăcământ din Nevada, cu 120 milioane de tone de litiu curat conţinut în rocile de acolo, şi încă un zăcământ în California de minim 3,4 milioane tone de litiu curat.

Rezervele din Valea Jadar din Serbia conţin 188 milioane de tone de minereu cu o concentraţie de 1,8% de litiu, ceea ce rezultă într-o cantitate estimată de 2,124 milioane de tone de litiu curat. Este o cantitate uriaşă, deci, comparabilă într-adevăr cu cele mai mari zăcăminte din lume.

Compania australiană Rio Tinto, una din cele mai experimentate din lume în domeniul extracţiei de litiu, a fost licenţiată să extragă litiul din Serbia, iar proiectul a fost sistat în 2022 pe fondul protestelor şi temerilor despre impactul ecologic al activităţii de minerit în zonă. Acum preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, spune că ţara sa a primit garanţii suplimentare referitoare la inofensivitatea faţă de mediu de la Rio Tinto şi de la Uniunea Europeană, care au girat menţinerea celor mai înalte standarde de mediu în activităţile viitoare de extragere, iar astfel, pe fundalul declarării de către Curtea Constituţională de la Belgrad a dispoziţiei de sistare din 2022 drept neconstituţională, acum licenţa către Rio Tinto a fost reactivată, iar semnarea acestui acord strategic cu UE a devenit posibilă.

Joi şi vineri la Belgrad au fost prezenţi înalţi oficiali din UE şi din ţările membre pentru semnarea solemnă a acordului. Printre ei s-a numărat şi cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, care a menţionat că noul acord e unul crucial pentru a spori securitatea economică a Europei. Bineînţeles, Scholz are şi interesul de a asigura industria auto germană cu resurse de litiu provenite de pe continentul european.

Prin urmare, nu e de mirare că delegaţia a inclus şi şefi ai unor companii gigantice din industria auto, precum cel Mercedes şi Stellantis, care caută să-şi asigure o parte din aceste resurse din Serbia. Şeful Mercedes, Ola Kallenius, şi-a arăta disponibilitatea să investească şi în fabrici de procesare şi producţie de baterii, deşi el şi şeful Stellantis au pus pauză de curând pe construcţia a alte două fabrici de baterii din Europa, pe care cele două companii le construiesc împreună.

Ce înseamnă resursele de litiu din Serbia în contextul industriei auto actuale din Europa şi cât de importante ar fi ele? Ei bine, răspunsul e mai copleşitor decât am putea intui cei mai mulţi dintre noi. Conform planurilor, extragerea propriu-zisă de litiu din Serbia ar urma să înceapă în 2028, după o perioadă de pregătire, iar producţia anuală ar fi de 58.000 tone de litiu curat, ceea ce ar fi suficient pentru 36 ani şi jumătate de extragere. Cele 58.000 tone ar fi suficiente pentru 1,1 milioane de maşini electrice produse anual, cifră care echivalează cu 17% din producţia totală de maşini de pe continent. Vorbind doar de producţia de maşini electrice, Serbia ar putea asigura 90% din litiul necesar tuturor maşinilor electrice produse în Europa! Deci, cu 90% din litiu necesar, miza e uriaşă pentru Serbia, şi beneficiile pe care le va vedea ţara din această nouă ramură pentru ea vor fi la fel de mari.

Autorităţile sârbe declară că vor depune eforturi ca litiul să poată fi prelucrat în Serbia prin eventuale fabrici de producţie a bateriilor. Rimac, din ţara vecină Croaţia, ar putea să contribuie la asta, întrucât producătorul croat construieşte o fabrică uriaşă de baterii lângă Zagreb, pe care le va livra preponderent către BMW. Iar la experienţa sa şi apropierea faţă de Serbia, şi Rimac, şi alţi producători europeni de baterii precum Northvolt, ar putea să investească rapid în fabrici noi de baterii. Apropo, şi compania românească Prime Battery Technology, care are statut de producător şi era lăudată în această primăvară pentru inaugurarea la Constanţa a primei centrale cu echipament produs doar în UE, ar putea fi interesată de litiul din Serbia, şi cu siguranţă ar putea beneficia de fonduri europene care să-i susţină eventuale planuri de prezenţă şi dezvoltare acolo.