(VIDEO) Audi a construit în zilele noastre un Auto Union Type 52 cu motor V16, care rămăsese suspendat în istorie de 90 ani încoace

Audi şi-a fascinat fanii de curând la festivalul de viteză de la Goodwood cu o creaţie neaşteptată, nebunatică şi produsă acum, doar de dragul pasiunii şi a unei chemări sublime de a duce la bun sfârşit un model genial din istorie, care rămăsese suspendat de 90 de ani încoace. Maşina asta nu e o restaurare, şi nici un restomod, ci un nou automobil, fabrica acum, în zilele noastre, pentru a duce la bun sfârşit o idee de acum 90 ani a strămoşilor Audi de la Auto Union.

Aşa cum spun cei de la Audi, asta e cea mai puternică maşină din istoria lor din cele care n-au mai ajuns să fie construite. Conform ideii iniţiale, maşina urma să se numească Auto Union Type 52 şi trebuia să fie una din cele mai puternice maşini lume în anii 30 ai secolului trecut.

Atunci Auto Union avea succese enorme în motorsport cu renumitele Silver Arrow, unde concura cu Mercedes, aşa că inginerilor le-a venit ideea de a crea o versiune civilă, un pic mai domoală decât bolizii de circuit, care ar fi vândută clienţilor celor mai însetaţi de performanţă.

Designul şi ingineria lui Type 52 i-a fost încredinţată în 1933 lui Ferdinand Porsche şi echipei sale, iar acesta a venit cu un rezultat formidabil. Maşina urma să fie poreclită „Schnellsportwagen” — deci un soi de maşină sport rapidă — şi fusese gândită în stilul aerodinamic al anilor 1930, cu o siluetă ce aminteşte de Tatra T77, iar istoria tratează deja ca un fapt demonstrat în justiţie că Ferdinand Porsche trăgea cu ochiul la Hans Ledwindka, omul genial de la Tatra. Modelul cehoslovac a fost prefaţat în 1933 şi lansat în 1934, iar Auto Union Type 52 avea schiţele gata la sfârşitul anului 1934, construcţia primului prototip începând în acelaşi an, dar fiind abandonată în 1935.

Proiectul maşinii era absolut fantastic, însă. Ea avea un motor V16 supraalimentat, de 4,4 litri, care trebuia să livreze 200 CP şi 436 Nm, astfel încât maşina să poată atinge 200 km/h. La doar 1.300 kg, cât era estimat că va cântări, şi cu forma sa aerodinamică, atingerea vitezei de 200 km/h era cât se poate de realistă. Parea formidabilă era că Auto Union a fost atunci primul producător care a amplasat motorul median, în faţa axului spate, cea ce a dictat un ampatament foarte lung şi locuri spate aproape inexistente. Astăzi majoritatea supercar-urilor au o asemenea amplasare a motoarelor.

Ei bine, Audi a decis să construiască această maşină la care s-a renunţat în 1935, ghidându-se de proiectul origina. Pentru această lucrare minuţioasă, cei de la Audi au contractat atelierul Crosthwaite & Gardener, renumit pentru recrearea piese clasice la compoziţia şi schiţele originale.

Maşina de acum a fost uşor actualizată, crescând subtil în dimensiuni, dar păstrând aceeaşi proporţie. Ea are ca şi modelul original 3 scaune în faţă, cu cel al şoferului uşor deplasat spre faţă, ca la McLaren F1. Şi utilizează acum un motor tot V16, dar preluat de pe formula folosită mai târziu, în 1936, de pe Auto Unuion Type C. Motorul are 6,0 litri şi are un compresor mecanic, care-i duce puterea la 520 CP!

Acest motor operează acum cu 50% metanol, 40% benzină şi 10% toluen, iar întreaga maşină fabricată în zilele noastre cântăreşte 1.450 kg, deci cu doar 150 kg mai grea decât originalul. Iar cu o putere mai mult decât dublă, e şi mult mai rapidă.

Superba creaţie şi-a făcut debutul public la Goodwood, după cum spunea, şi ea a şi defilat în mişcare, lăsându-şi sunetul V16 auzit. E una din puţine creaţii din istorie, deci, când un producător decide să ducă la bun sfârşit o idee genială din istoria sa fără vreun beneficiu imediat, ci doar de dragul de a o face, din pură plăcere şi pasiune!

Vezi mai jos şi două video-uri cu această creaţie, unul publicat de Audi şi altul cu un pic mai mult context.