Cea mai puternică turbină eoliană din lume a fost instalată şi conectată la reţea în China

China a făcut începând din toamna anului trecut un salt imens în puterea turbinelor eoliene, anunţând la distanţe de câteva săptămâni modele noi de turbine eoliene, de 18 MW, 20 MW şi 22 MW. Toate aceste turbine, însă, erau doar anunţate, dar nu şi instalate şi plasate cel puţin n operare de test. În luna iunie a acestui an, a avut loc şi prima instalare a turbinei de 18 MW, iar acum chinezii au instalat cu succes şi turbina eoliană de 20 MW, care a devenit astfel cea mai puternică din lume din cele operaţionale.

Noua turbină a fost produsă şi instalată de compania chinezească Myngyang Smart Energy, iar modelul turbinei e MySE18.X-20MW. Instalarea şi conectarea la reţea a fost finalizată la 28 august 2024 şi a avut loc în Hainan, China.

Foto: Noua turbină eoliană de 20 MW instalată în China

Noua turbină eoliană are o elice cu diametrul de 292 metri, dar acelaşi model e scalabil şi cu un diametru mai mic, de 260 metri, caz în care va produce 18 MW. Totuşi, turbina instalată acum e cea cu diametru maxim şi cu putere impresionantă de 20 MW.

Bineînţeles, la o asemenea putere, turbina eoliană e una destinată parcurilor maritime, fiind calculată pentru a fi instalată în zone cu viteze medii ale vânturilor de 8,5 metri pe secundă.

În asemenea condiţii prielnice, dar destul de răspândite în mările şi oceanele lumii, noua turbină va produce anual 80 GWh de electricitate, contribuind la eliminarea a 66.000 tone de CO2 anual. În China, 80 GWh de electricitate acoperă consumul anual mediu al 96.000 locuitori.

Şi aici nu putem să nu comparăm randamentul acestei turbine cu randamentul celei mai puternice turbine eoliene europene — Vestas V236-15.0 MW, care are o putere de doar 15 MW, deci simţitor mai puţin.

Turbina Myngyang Smart Energy produce 80 GWh anual la condiţii optime de vânt mediu de 8,5 m/s, ceea ce înseamnă că, dacă împărţim cei 80.000 MWh produşi în 365 zile a câte 24 ore, ajungem la o putere medie anuală de 9,13 MW, ceea ce raportat la 20 MW putere instalată, ne dă un factor de capacitate de 45,66%.

Turbina celor de la Vestas are şi ea indicată o producţie anuală de 80 GWh, chiar dacă are doar 15 MW putere, ceea ce înseamnă că are un factor de capacitate mult mai mare, de 60,88%. Asta înseamnă că turbina europeană e mult mai eficientă în modul în care captează vântul, întrucât are un diametru mai mic, de 236 metri, şi dintr-o arie mai mică, şi cu o putere de 15 MW, poate livra un randament mult mai mare în generarea de electricitate.

Doar că totul pare aproape prea frumos în cazul turbinei europene, aşa că am vrut să vedem pentru ce viteză medie a vântului e calculată această producţie de 80 GWh de electricitate. Şi răspunsul e — pentru 10 m/s. Iar danezii de la Vestas spun că şi această viteză medie a vântului e una realistă pentru mările şi oceanele lumii, în special cele de lângă Europa, fapt care explică de ce modelul lor e atât de solicitat. La viteza medie de 8,5 m/s, turbina daneză ar produce 65,0 GWh anual, iar atunci factorul de capacitate ar fi de 49,46%. Deci, într-un final, chiar şi în aceleaşi condiţii de vânt, turbina daneză oricum are un randament mai mare.