E americană, blindată şi are un V8 sub capotă, dar nu-şi poate găsi un cumpărător! Cazul unui Buick Riviera Park Avenue din 1984

Maşina asta parcă e scoasă din filmele poliţiste ale anilor ’80! E produsă în 1984 şi e un model îngrăgit în SUA, dar şi în întreaga lume, însă exemplarul ăsta are şi o istorie specială în spate, trasă şi ea parcă din filmele cu poliţişti, spioni şi misiuni speciale.

A fost în slujba serviciilor diplomatice turceşti, iar acum se află pe teritoriul Ungariei, de unde a fost expusă la vânzare şi-şi aşteaptă cumpărătorul pentru a putea fi livrată în garajul lui. E blindată, dar, deşi nu se specifică expres, probabil gradul de blindaj nu se ridică mai sus de B4, cel care protejează de gloanţele pistoalelor, nu şi de mine sau arme automate.

Sub capota maşinii e montat un V8 imens de 5.0 litri, cuplat la o cutie automată. Maşina are şi un parcurs foarte mic pentru vârsta sa onorabilă de 36 de ani — doar 67,000 mile din câte se pare, echivalentul a puţin peste 107 mii km. Interiorul abundă în inserţii masive de lemn şi e relativ bine păstrat, deşi nu i-a strica o împrospătare. Scaunele sunt adevărate fotolii, aşa cum le plăcea americanilor, ba chiar între scaunele faţă nici nu există un alt separator decât cotierele. Levierul cutiei de viteze e poziţionat pe coloana de direcţie.

Aşadar, maşina e în stare tehnică bună, e blindată, e o americană ca-n filmele clasice poliţiste, are un imens motor V8 sub capotă şi o istorie onorabilă în serviciile diplomatice în spate, dar, totuşi, de câţiva ani nu-şi poate găsi un cumpărător! De ce? Să fie ea oare o bijuterie, care n-a ajuns pur şi simplu în ochii celui care s-o preţuiască?

Răspunsul e format din mai multe componente curioase, zicem noi. Pentru că maşina asta nu e chiar atât de magnifică precum pare la prima vedere. În primul rând, ăsta e primul Buick din istorie, care şi-a „trădat” ADN-ul clasic american şi a trecut la tracţiunea... faţă! Da, modelul ăsta, în ciuda faptului că are un V8 sub capotă, e cu tracţiune faţă, nu spate! Motorul e poziţionat longitudinal, dar puterea e trimisă punţii din faţă.

A doua întrebare, rezultată din remarca de mai sus, ar putea fi: „şi atunci cum se descurcă maşina asta cu puterea imensă a unui imens motor V8, trimisă doar roţilor faţă? Probabil anvelopele de acolo şuieră la fiecare pornire mai anapoda decât efectele de sunet din aceleaşi filme poliţiste?” Nu, nici asta nu e chiar aşa, pentru că şi V8-ul de sub capotă e o destul de mare dezamăgire. E unul din cele mai leneşe V8-uri create de americani. E de origine Oldsmobile şi-şi trage originea încă de prin 1949, fiind perfecţionat şi trecând de la o generaţie la alta sub capotele unor modele Oldsmobile, Buick, Cadillac... Chiar şi aşa, în 1984, pe acest Buick Riviera Park Avenue el dezvolta doar... 140 CP! Deci, cu 140 CP puntea faţă nu prea avea probleme cu şuieratul şi pusul puterii pe asfalt.

Acum gândiţi-vă că acest vehicul blindat, greu în versiunea standard şi încă mai îngreunat în cea blindată, e propulsat doar de 140 CP... E aproape ca şi cum i-ai pune un motor de 1.0 litri turbo din zilele noastre sub capotă... Deci, nici urmă de dinamism pe acest Buick.

Şi apoi, primele modele cu tracţiune faţă ale americanilor, din anii 1980 sunt renumite încă print-un alt detaliu de care să vrei să fugi cât mai departe: sunt extrem de proaste la fiabilitate. În acei ani americanii au fost nevoiţi de piaţă să treacă la tracţiunea faţă, pentru că japonezii vindeau maşinile lor într-o nebunie în SUA, iar modelele americane clasice cu tracţiune spate păreau să nu mai poată atrage cumpărătorii. Aşa că marii şefi din industria auto, după ce-au fost pe la training-uri şi sesiuni de coaching care te învaţă să ieşi din zona din confort, probabil, au decis să ia taurul de coarne şi să producă maşini cu tracţiune faţă. Au ieşit extrem de proaste, cam toate, iar asta le-a ştirbit şi mai mult din imagine şi vânzări. Cu alte cuvinte, s-a dovedit a fi una din cele mai proaste decizii ale industriei americane.

Păi iată, maşina asta din imagine e cam simbolul acelei generaţii de automobile care arătau intrigant în filmele poliţiste, dar care erau tare neaoşe în viaţa reală. Probabil din toate aceste motive n-o prea vrea nimeni în garajul său, mai ales dacă ajungi să iei în calcul şi taxele aferente deţinerii unei maşini cu un asemenea motor imens. Că taxele nu te întreabă dacă e leneş motorul.

Astfel, maşina asta se vindea vreo doi ani în urmă cu aproape 10 mii euro. Apoi cu 8,999 euro. Apoi cu 6,710 euro. Azi se vinde cu 6,000 euro, dar dacă o iei fără multe discuţii, ţi se cedează imediat un preţ de 5,820 euro.

Voi aţi cumpăra un asemenea exemplar, cu un asemenea preţ?