Viaţă de norvegieni pasionaţi de maşini. Trei Mercedesuri din diferite epoci prin privelişti scandinave

30 August 2020, 17:01
Ilie Toma
Cei care au fost măcar o dată, pe timp de vară, prin peisajele scandinave, şi au gustat din condusul prin tărâmurile soarelui de miazănoapte, vor avea întotdeauna peninsula scandinavă în sufletul lor ca unul din locurile perfecte pentru condus.
Fiorduri, ape, păduri scăldate de soare galben, drumuri înguste şi pustii — ce-ţi poţi dori mai mult de un episod de condus vara? Poate doar soarele acela arzător al coastei de Azur, cu marea şi cu litoralul ăla luxos. Dar acolo e altă poveste, cu totul diferită. Aici, în peninsula Scandinavă, e vorba despre savoare, natură şi linişte.

Norvegianul Sverre Monsen e unul din cei 3 protagonişti despre care vorbim azi. Vinerea lucrează de acasă, dar nu de la masa de birou, ci în garaj. Sau, dacă e să fim mai precişi, de pe bancheta din spate a Mercedesului său 170 S, pe care el l-a botezat drept Hermann. Pentru noi, cei din Moldova, dar şi alte ţări din estul Europei, Mercedesul ăsta sună necunoscut şi străin, pentru că nu ne leagă amintiri de el. Pentru că nu l-am avut pe aici, pe drumuri, printre noi.

Dar modelul ăsta, cu numele de cod W191, a fost produs între 1949 şi 1952, fiind urmat mai apoi de alte motorizări cu aceeaşi caroserie. Pe 170 S era montat un motor de 4 cilindri, de doar 1.8 litri, care dezvolta 52 CP, putând dezvolta o viteză maximă de 122 km/h. Mercedesul 170 S al lui Sverre e produs în 1950, fiind livrat la 3 ianuarie 1951 primului proprietar, pe nume Hermann, de unde şi porecla actuală.
Sverre e un ofiţer de poliţie din Oslo, în vârstă de 57 de ani. Numele lui înseamnă „om sălbatic” sau ”fiară sălbatică”. Şi, după cum spuneam, vinerea Sverre munceşte din garajul său, de pe bancheta spate a Mercedesului său, produs 70 de ani în urmă! Nici gând să-l vândă vreodată! Soţia sa, Helen, chiar glumeşte că maşina e parte din familie la fel de mult ca oricare dintre ei doi.

Îîntr-un week-end de vară, Sverre şi soţia sa pornesc la un drum ceva mai lung. Se iveşte la orizont o mică întâlnire a unui club de proprietari de Mercedesuri clasice, cu o călătorie cu barca, apoi cu maşinile prin Lofoten, poate cea mai cunoscută regiune a Norvegiei, pentru fiordurile ei magnifice.
Călătoria celor doi începe la bordul Mercedesului lor de 70 de ani. Pornesc din Oslo şi se îndreaptă spre Tronheim, aflat ceva mai la nord. Aici se vor întâlni cu cei din club şi se vor îmbarca împreună la bordul unei curse renumite de feribot, Hurtigruten, care-i va purta prin frumuseţile coastei vertice a ţării lor. Vor coborî abia în regiunea Lofoten, dincolo de Cercul Polar. Ar trebui să ajungă acolo seara târziu.

Pe feribot urcă una câte una maşinile clasice din micul lor club. Primul intră 170 S-ul lui Sverre, pentru că e cel mai vârstic. Apoi urmează un minunat Mercedes-Benz 190 SL, un pic mai tânăr, care aparţine soţilor Thor şi Grete. Surprinzător, dar al treilea în rând e un Mercedes-Benz din seria W124, produs în 1995, în caroserie decapotabilă! E un E 220 Cabriolet. La volanul lui e un tânăr de doar 19 ani, Clemens, care a venit la această întâlnire cu părinţii săi, Kjetil şi Hilde.
Aproape de miezul nopţii, feribotul traversează linia Cercului Polar, cu latitudinea 66° 33’ N. Peisajele sunt magnifice. Iar în această perioadă de vară, tărâmurile astea sunt ale soarelui de miazănoapte. Adică soarele nu mai apune niciodată, ci doar flirtează cu linia orizontului. Iar lumina caldă, uşor roşiatică, specifică acestor tărâmuri, e prezentă toată noaptea.
Feribotul acostează în curând în Svlolvaer, destinaţia lor din regiunea Lofoten. Cele 3 Mercedesuri coboară încet de pe feribot şi sunt gata să-şi înceapă road trip-ul fascinant pe drumurile magnifice de aici. În jur, atmosferă de libertate şi aventură. Azi ei vor merge cu maşinile doar până la punctul de înnoptare. Soarele e pe cer, dar e totuşi miez de noapte. Vor înnopta într-un turn al unui far marin, unde există şi câteva camere. Sverre îl cunoaşte bine, pentru că îl vizitase des fiind copil, aşa că el conduce coloana de maşini.
Dimineaţa următoare începe cu un dejun improvizat, în aer liber, lângă farul maritim. Cele 3 Mercedesuri sunt parcate în preajmă şi abia aşteaptă aventura. Thor începe a vorbi despre 190 SL al lui. Soţia sa i l-a făcut cadou acum 16 ani, când el trecea printr-o perioadă dificilă şi era depresiv. Anume Mercedesul ăsta roşu, decapotabil, a fost pastila care i-a redat pofta şi optimismul de viaţă. Lucurile au revenit la normal, iar Thor îşi priveşte maşina ca pe sursa de energie pentru viaţa sa. Şi maşina îi aminteşte de dragostea şi suportul oferit de soţia sa. Azi ei au peste 45 de ani trăiţi împreună. Au 4 maşini acasă. Dar asta e cea mai îndrăgită.
Kjetil, proprietarul Mercedesului E 220 Cabriolet, şi-a întâlnit soţia în 1982, pe când era student. Azi el munceşte la ministerul sănătăţii din Norvegia, iar soţia sa, Hilde, e coordonator la un azil de animale. Ea suferise un accident şi avea nevoie de o slujbă mai puţin stresantă. Luându-şi noua slujbă, şi-a ales şi acest Mercedes-Benz W124, zicând că e perfect pentru drumurile înguste cu privelişti magnifice, şi adoră să-l conducă.
Şi Helen iubeşte să conducă din când în când Mercedesul lor 170 S. Fiind o maşină atât de timpurie, fiecare oprire se transformă imediat în solicitări de fotografii, iar pe drum oamenii îi fac din mână din respect pentru maşina, care arată bine şi azi, după 70 de ani de când a fost produsă. „Când urc la volan, uit de toate, pur şi simplu, parcă m-aş teleporta într-o lume paralelă”, spune Helen. Familia povesteşte că acum câţiva ani s-a pornit cu acest 170 S spre muzeul Mercedes-Benz din Stuttgart. Dar, pentru că peste tot erau invitaţi şi rugaţi să mai stea, aşa şi n-au mai ajuns la destinaţia finală, ci doar până la Munster. Voiau să repete călătoria, dar de această dată până la Stuttgart în 2020, dar se pare că planurile lor vor trebui iar amânate acum, cu restricţiile pandemice.
Cei doi au trei copii adulţi deja. Sverre spune vesel că aceştia nu au aceeaşi dragoste pentru maşina părinţilor, dar totuşi la nunţile lor acest Mercedes le-a fost maşina principală. Iar ori de cât ori aceştia îi vizitează cu familiile, Sverre şi Helen adoră să-şi plimbe nepoţii micuţi în acest Mercedes-Benz clasic. ”Poate le inspirăm şi lor aşa dragostea pentru aceste maşini clasice”, spune zâmbind Sverre.

Şi road trip-ul lor continuă. Pe drumuri cu asfalt bun, prin căsuţe scandinave, împrăştiate rar, dar mai ales printre ape, păduri şi ziduri muntoase ale fjord-urilor norvegiene. E o călătorie a plăcerii de condus, a plăcerii de a savura din lucrurile frumoase, relativ simple, ale vieţii. E o călătorie care ne arată cum îşi pot trăi viaţa oamenii în această parte a lumii, atunci când ajung la o vârstă mai onorabilă.
Spune cu mâna pe inimă, tu, cel din Moldova, sau poate România, care are azi poate 55 de ani, sau poate 42, sau poate 36, sau poate 28 — ai vrea tu oare să ajungi să-ţi trăieşti viaţa anume într-o asemenea manieră când vei fi la vârsta acestor protagonişti? Crezi că vom ajunge să putem face asta, în ţara noastră, până atingem vârsta lor?...
0
1,611
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!