Ingineria neştiută a lui Tatra T141, camionul de cândva cu motor diesel răcit cu aer, care putea tracta 100 tone

Tatra a avut multe camioane formidabile în istoria sa, dar pe lângă modelele mai cunoscute, au existat şi camioane create pentru scopuri foarte precise, produse în număr mai mic, istoria şi ingineria cărora a fost deja dată uitării sau a rămas neştiută. Tatra T141 e un asemenea camion, lansat încă acum 65 de ani, dar care deja pe atunci avea tracţiune 6x6, un motor V12 puternic, dar răcit cu aer, şi putea tracta 100 de tone!

Ingineria lui Tatra T141 a fost derivată din modelul Tatra T111, despre care am publicat acum câteva luni un articol detaliat. Acel camion a fost proiectat încă în vremea celui de-al doilea război mondial, dar deja a folosit renumitul concept de punţi Tatra, cu tub de tracţiune şi semiaxe articulate. Totuşi, dezvoltarea în timpul războiului a însemnat pentru Tatra necesitatea de a folosi acelaşi motor V12 creat efectiv pentru un tanc, or, cei de la Tatra fuseseră puşi să dezvolte acel motor V12 pentru tancul Puma 234. Motorul de tanc avea numele de cod T910 şi dezvolta 210 CP. Dar pentru că viaţa camioanelor trebuia să fie mult mai lungă decât a tancurilor, cehoslovacii au adaptat motorul la 180 CP atunci când l-au montat pe acel camion Tatra T111.

Foto: Motorul lui Tatra T141

Tatra T141, modelul despre care vorbim azi, a apărut din necesitatea de a avea un camion specializat în tractări de transporturi deosebit de grele. În anii 50, Cehoslovacia pur şi simplu nu avea un asemenea camion, iar necesităţile de refacere a ţării erau foarte mari. Aşa că inginerii de la Tatra au considerat că cea mai rapidă soluţie va fi să se adapteze designul camionului deja excepţional de bun şi durabil, pe care-l aveau în producţie, T111.

A fost suficient să acelaşi cadru de camion, cu câteva elemente de ranforsare, iar formula aleasă pentru viitorul Tatra T141 a fost de 6x6. Tehnic, datorită conceptului modular, ar fi putut exista orice variaţii de tracţiune, dar pentru că T141 era un camion specializat, s-a decis în favoarea unei formule unice, de 6x6. Camionul a primit acelaşi tub de tracţiune şi aceleaşi punţi, cu diferenţiale blocabile mecanic.

Motorul a rămas acelaşi V12, conceput cândva pentru tancul Puma. Era un motor diesel, de 14.825 cm cubi, în 4 timpi, răcit cu aer, care dezvolta 185 CP şi 726 Nm. Propulsorul avea două ventilatoare, responsabile de răcire, dar, pentru că Tatra T141 urma să fie un camion folosit la tractarea de sarcini grele, s-a mai adăugat şi un ventilator pentru răcirea unui radiator de ulei. Acel ventilator se includea când motorul funcţiona în sarcini grele sau când temperatura uleiului depăşea 100 grade Celsius.

Motorul avea injecţie directă, şi avea două pompe de injecţie, câte una pe fiecare bloc cilindric. E interesant că sistemul electric al camionului putea opera atât la 12V, cât şi la 24, iar demarorul funcţiona doar la 24V.

Transmisia cuplului de la motor spre roţi avea cele mai substanţiale modificări, pentru a deveni capabilă de tractarea a 100 tone. Teoretic, camionul avea o cutie cu 4 trepte înainte, plus marşarierul. Dar, efectiv, cutia de viteze avea doar două drepte, ambele sincronizate, la care se adăuga o cutie de transfer cu demultiplicator de cuplu, iar astfel apăreau 4 rapoarte diferite de transmisie. Şi rapoarte de bază ale cutiei fuseseră scurtate, aşa că viteza maximă a lui Tatra T141 era de doar 45,5 km/h, în schimb forţa de tractare era uriaşă.

Pe lângă exemplarele normale ale lui Tatra 141, s-au mai produs şi versiuni pentru tractări mai uşoare, de 50 tone, numite T141B, lipsite de cutia de transfer, iar în locul ei erau planetare reductoare. Totuşi, versiunea normală de 100 de tone, a lui Tatra T141 a fost cea care i-a adus aprecierea şi renumele pe atunci.

Cabina lui Tatra 141 avea sistem de încălzire ce folosea căldura gazelor de eşapament, iar cele trei scaune puteau fi pliate pentru a forma un pat de dormit. Toate camioanele erau echipate cu un troliu uriaş, de 100 metri lungime, or, tractările extreme se presupuneau a fi făcute şi în condiţii de teren izolat, nu doar pe asfalt. Camioanele aveau câte două roţi de rezervă, iar rezervoarele de diesel adăposteau 420 litri de combustibil. Tatra T141 avea un consum de „doar” 70 de litri/100 km, deci acel combustibil îi era suficient pentru până la 600 km.

Apropo, în cazul altor articole Tatra de multe ori cititorii întreabă în comentarii dacă Tatra nu e slovacă, de fapt, şi nu cehă. Dacă vorbim de perioada când a fost fabricat acest camion — între 1957 şi 1970, atunci desigur că vorbim de Cehoslovacia, însă fabrica de bază Tatra e situată în Koprivnice, pe teritoriul Cehiei de azi, la circa 60 km de hotarul cu Slovacia. Tatra T141, însă, a fost asamblată în mare parte la o altă fabrică, de pe teritoriul Slovaciei de azi, la Banovce nad Bebravou.

Foto: Fabricarea lui Tatra T141

Aşadar, Tatra T141, camionul care putea tracta până la 100 de tone, a fost produs timp de aproape 14 ani. S-au produs şi camioane civile, şi militare, şi pentru export. În total, în toate versiunile la un loc, s-au fabricat 4.951 de camioane Tatra T141. Foarte puţine camioane, însă, au fost păstrate intacte până în zilele noastre, existând doar câteva unităţi cunoscute de pasionaţii Tatra în Cehia, Germania, Finlanda şi Slovacia. Şi tocmai pentru că au rămas doar câteva unităţi până azi, măreţia inginerească a acestui camion cehoslovac de acum 5-6 decenii e tot mai puţin ştiută în zilele noastre.