Ingineria curioasă a noului hidroplan electric din Elveţia, Jekta, care promite să reziste peste 50 ani în operare
27 Martie 2023, 20:11 Ilie Toma
În ultimii doi ani în lume se vorbeşte tot mai des de avioane electrice, ele urmând tendinţa generală de electrificare şi de propulsie cu zero emisii. Doar că în aviaţie greutatea mare a bateriilor are un rol mult mai critic asupra capacităţilor finale ale unui aparat de zbor, tocmai de asta, deocamdată primele avioane electrice, care sunt anunţate că ar avea ingineria definitivată până la un produs de serie, au dimensiuni mici, fiind mai degrabă potrivite rolului de avioane private sau avioane cargo de mici dimensiuni. Şi apoi, pentru că în aviaţie nu se poate admite un sistem de propulsie care să se bazeze pe baterii degradate, un avion precum Pyka Pelican, de exemplu, are anunţată o durată de viaţă de doar 5 ani, după care va trebui casat. Inginerii unei companii din Elveţia, însă, anunţă că au proiectat un avion electric mai deosebit, cu o durată de viaţă de minim 50 de ani! Sună aproape prea frumos ca să fie adevărat, nu?
Noul avion e un hidroplan, de fapt, capabil să decoleze şi să aterizeze pe apă. Numele noului avion e Jekta PHA-ZE-100, el fiind pentru prima dată prefaţat la ultimul show aerian din Dubai, iar acum elveţienii cu confirmat datele inginereşti pentru versiunea de producţie şi au mai anunţat că au primit o confirmare a primei intenţii de a comanda 10 asemenea avioane. Confirmarea intenţiilor de cumpărare vine de la Gayo Aviation, o companie mică din Suedia, specializată în avioane charter, de mici dimensiuni, cu prezenţă în mai multe locuri-cheie de pe glob, inclusiv în Dubai. Aşadar, ce e atât de curios în noul hidroplan electric elveţian şi ce parametri are acesta?
Avionul e propulsat de 10 elice, conectate la 10 electromotoare. Fiecare electromotor are o putere maximă de 180 kW, deci 245 CP. Asta înseamnă o putere totală de 2.450 CP, de care dispune avionul, dar, fireşte, în regim de croazieră acesta va face uz de o forţă mult mai mică.
Diametrul fiecărei elice e de 2 metri, iar viteza maximă de croazieră nu e foarte mare, fiind de doar 135 noduri, adică 250 km/h. Compania elveţiană Jekta nu explică de ce viteza de croazieră e atât de mică, în comparaţie cu avioanele cu propulsie obişnuite, dar cel mai probabil ea e corelată cu păstrarea eficienţei. Altitudinea de zbor e de 13.700 metri, ea fiind deja mai mare decât la avioanele comerciale obişnuite.
Avionul poate avea mai multe configuraţii, în cea mai simplă dintre ele având 19 locuri confortabile pentru pasageri, plus 3 membri ai echipajului, dar fără lux excesiv. Mai pot exista apoi configuraţii mixte cu mai mult lux şi mai puţine locuri, până la confortul unui avion privat. În configuraţie VIP sunt doar 6 locuri, iar avionul e o adevărată sufragerie de lux. Cele 10 avioane, pentru care a fost manifestată intenţia acum, vor fi produse în configuraţie simplă, de 19 locuri.
Autonomia de zbor, anunţată pentru acest hidroplan, e de 2 ore de zbor, plus 2 ore de rezervă. Teoretic, dacă am calcula 2 ore cu o viteză de 250 km/h, am putea crede că autonomia în kilometri ar ajunge al circa 500 km, însă nu e aşa. Avionul consumă mult mai multă energie la decolare, deci, luând în calcul acest aspect, autonomia reală va fi simţitor mai mică, nefiind anunţată exact încă. Cei de la Jekta spun, însă, că încărcarea bateriilor va dura 45 minute.
Iar aici încep lucrurile şi mai curioase. Cei de la Jekta au prezentat o schiţă constructivă a avionului cu baterii amplasate în interiorul aripilor, numite „blocuri de energie” de ei. Şi la avioanele normale rezervoarele sunt localizate în baterii, de obicei. Cei de la Jekta, însă, nu menţionează exact ce capacitate vor avea aceste baterii şi care va fi greutatea lor, menţionând doar masa avionului pentru certificare, de 8.618 kg. De asemenea, informaţiile continuă cu ambiguităţi despre posibilitatea de a schimba rapid bateriile la sol cu altele încărcate, dar nu e clar cum s-ar putea face una ca asta şi, cel mai probabil ar fi posibil doar acolo unde o companie aviatică îşi are baza aeroportuară, pentru a avea aceste baterii. La fel de ambigue sunt informaţiile despre posibilitatea montării de pile de hidrogen în loc de baterii, dar lipseşte cu desăvârşire o claritate despre localizarea rezervoarelor de hidrogen, capacităţi şi alţi parametri.
Foto: Localizarea blocurilor de baterii pe hidroplanul electric
Deşi e atât de multă ambiguitate în informaţiile publicate de compania elveţiană, aceasta menţionează că hidroplanul electric e perfect pentru ţările cu multe lacuri, cum ar fi Elveţia sau Norvegia, sau care au coaste lungi la mare, promiţând totodată o durată de viaţă de minim 50 de ani pentru el, „cu reparaţii şi mentenanţă minimă”. Compania nu menţionează direct dacă aici se includ bateriile, dar e cât se poate de evident că ele nu pot ţine 50 de ani, iar faptul că pot fi uşor demontate le transformă în consumabile, care nu intră în calcul la durata de viaţă a avionului. Deci, cei 50 de ani sunt promişi pentru restul avionului, nu pentru baterii, dar oricum e deja o promisiune îndrăzneaţă.
Totuşi, mai rămânem impresia că nu se prea spune totul în acest caz, iar noi a vrut să săpăm mai adânc. Aşa am aflat că Jekta — compania despre care vorbim că a prezentat în noiembrie 2022 acest avion şi a anunţat acum, în martie 2023 că a primit prima confirmare de intenţie pentru 10 avioane — a fost fondată în 2021, iar CEO-ul e George Alafinov. Acesta-şi afişează în biografia sa doar istoricul activităţilor din Elveţia şi Malaysia, însă la o investigare mai adâncă am aflat că actuala companie Jekta, înregistrată în cantonul Vaud din Elveţia, e deţinută de familia sa, care a fondat anterior compania AeroVolga din Rusia. Tot ei, cu AeroVolga au creat hidroplanul LA-8, cu motoare convenţionale, pe care l-au proiectat şi produs în Rusia începând cu 2008 până spre anul 2012. După asta au creat şi hidroplanul uşor AeroVolga Borey. Iar companiile pe care le-a condus George Alafinov până acum au fost dealeri ale AutoVolga cu sediul în Malaysia şi Elveţia, noua companie fiind creată, cel mai probabil, pentru a nu mai avea vreo asociere cu originea sa rusească. Pe de o parte, există experienţă de aviaţie şi proiectare şi construcţie de hidroplane în cazul acestei companii, iar pe de altă parte, nu vorbim tocmai de un avion proiectat de ingineri elveţieni, ci doar o companie cu sediul în Elveţia. Trăim în timpuri în care oamenii mai talentaţi şi capabili din Rusia, cu o gândire mai progresistă, migrează în lumea mare şi încearcă să taie orice urmă de afiliere, din motive evidente. Cât despre avionul de azi, ingineria pare curioasă, într-adevăr, dar informaţiile despre el sunt incomplete, iar intenţia companiei suedeze cu sediul în Dubai pentru cele 10 exemplare e mai mult o fortificare a încrederii până vine produsul real. Dacă va fi lansat acest produs cu caracteristicile promise acum — rămâne de văzut.
