Istoria curioasă a camioanelor uşoare Avia A15 şi A30 din Cehoslovacia de cândva

Imaginea acestor camioane e una care e recunoscută de mulţi dintre noi, inclusiv de către cei care au copilărit în perioada anilor 80-90. Dar puţini ştiu mai multe despre aceste camioane decât faptul că se numeau Avia şi că erau folosite mai ales pentru livrările regionale şi în interiorul oraşelor, fiind compacte şi ocupând, practic, o nişă pe care azi o ocupă camionetele mici, derivate de pe platformele microbuzelor. Azi vorbim despre camioanele Avia de cândva, produse cândva în Cehoslovacia.

Fabrica Avia şi-a început activitatea încă în 1919, mai mult de 100 ani în urmă, prin producţia de avioane, de unde i-a venit şi denumirea. După al doilea război mondial, însă, cifrele avioanelor fabricate au fost într-un declin continuu, iar uzina era în căutare de soluţii de a intra în nişe noi. Ideea de a produce camioane a venit atunci când pe de o parte Tatra a plasat producţia unui model uşor miliar la Avia, iar pe de altă parte Praga le-a oferit celor de la Avia şansa de a produce componentele pentru camionul legendar V3S, care se bucura de un succes excepţional. Cei de la Avia au înţeles în scurt timp că ar putea ocupa o nişă unde există cerere mare pe piaţa internă, cea a camioanelor compacte, în segmentul de 1-3 tone.

Soluţia a fost găsită printr-un contract de licenţă cu compania franceză Renault Saviem. Astfel, familia de modele Renault Saviem Super Goelette , sau SG, a stat la baza viitoarelor Avia. Prin părţile noastre, aceste modele Renault Saviem n-au prea ajuns, aşa că mai puţini ştiu că ele arătau identic, având şi o construcţie identică.

Foto: Camion francez Saviem, de la care a derivat Avia

Totuşi, licenţierea a fost făcută astfel, încât întreg camionul să poată fi produs în Cehoslovacia. Toate componentele de structură au rămas identice în dimensiuni, compatibile cu cele de Renault Saviem, pentru a fi interschimbabile la nevoie, dar Avia s-a asigurat că toate pot fi produse pe piaţa internă, fie la fabrica proprie, fie la alţi furnizori din Cehoslovacia. Această compatibilitate cu Renault s-a dovedit a fi utilă mai târziu, când Renault a încheiat un acord adiţional pentru a vinde camioane produse de Avia pe piaţa câtorva ţări din Africa de nord.

Camionul francez, şi prin urmare şi cel cehoslovac, avea o arhitectură cu motor poziţionat în faţă şi tracţiune pe puntea rigidă din spate. Francezii montau motoare pe benzină, în 4 cilindri, de 2,1 şi 2,6 litri, dar şi câteva diesel-uri, de 2,7, 3,0 şi 3,3 litri. Ceii au optat doar pentru motoarele de 3,3 litri.

Câteva componente erau diferite, totuşi. Cehoslovacii n-au vrut să accepte o frână cu un singur circuit şi au instalat una cu dublu circuit, motorul primind un compresor pentru acestea în loc de o pompă vacuum. Pompa de injecţie a fost modificată cu una în care cehii aveau mai mare încredere, la fel ca şi alternatorul. Unele informaţii spun că pompa franceză nu le aparţinea celor de la Renault şi prin urmare nu era acoperită de licenţă.

Astfel, pe baza camionului francez mai mic Super Goelette în versiunea SG2 a fost creat camionul cehoslovac Avia A15, iar pe baza camionului mai mare Super Galion SG5 — Avia A30. Toate camioanele erau practic identice în designul cabinei, diferenţa făcând-o dimensiunile, ampatamentul şi tonajul, roţile spate unitare sau duble şi tipul suspensiei spate. Numele sugera tonajul, de fapt — A15 pentru 1,5 tone, A20 mai târziu pentru 2 tone şi tot aşa. Producţia lor în Cehoslovacia a început în 1968.

Noile camioane Avia au devenit populare în scurt timp, având o construcţie simplă şi durabilă, şi un consum de carburant ce era catalogat în jurul a 11,5 litri/100 km pentru A15 şi până la 13,8 litri/100 km pentru camionul mai mare A30. Deci, o eficienţă admirabilă, dar dieselul aspirat natural de origine Renault era şi relativ lent, având doar 72 CP şi 181 Nm pe Avia A15 şi 80 CP şi 196 Nm pe Avia A30. Cehoslovacii s-au gândit să rezolve problema mărind cilindreea motorului de la 3,3 la 3,6 litri. Din 1977 camioanele Avia au trecut treptat cu toate la acest nou motor, mai puternic, iar ulterior a apărut şi o cutie de viteze cu 5 trepte, în loc de 4.

Foto: Avia A15

Au urmat noi schimbări în construcţie, care le măriseră şi tonajul cu câte 100-200 kg, iar astfel şi denumirile au fost modificate pe parcurs în A21, A31, ba chiar apăruse şi o versiune A40, tocmai de asta lista lungă de denumiri poate crea un pic de confuzie, fiind mai uşor de memorat Seria A a acestor modele clasice Avia. E cert că popularitatea lor începuse să crească atât de mult, încât Avia a devenit unul din cei mai mari producători de camioane din Cehoslovacia, ajungând la 17.000 de camioane produse anual.

În anii 90 cei de la Avia reuşiseră să lanseze şi versiuni cu motoare turboaspirate, A21 Turbo şi A31 Turbo, care au mai impulsionat vânzările o perioadă. Au mai urmat încercări de schimbări estetice mai radicale, dar în 1998 producţia acestor camioane a luat sfârşit, iar odată cu ele o întreagă epocă pentru fabrica Avia.

Aceste camioane au fost extraordinar de populare în Cehoslovacia, dar şi într-o mulţime de ţări din fostul bloc estic. Şi prin părţile noastre, după cum spuneam, acestea s-au remarcat, iar şoferii care ajungeau să muncească pe ele se considerau norocoşi, pentru că aveau parte de camioane fiabile, munca pe ele fiind însoţită de condiţii mult mai bune în cabină. Deşi importurile nu se mai făceau de pe la începutul anilor 90, au putut fi văzute efectuând livrări pe la magazine, prin oraşe şi sate, până spre anii 2000 şi chiar spre finalul acestui deceniu, când au fost încet înlocuite de dubiţe Mercedes T1, Sprinter, Ford Transit sau chiar de cele franceze, precum Renault Traffic. În Cehia şi Slovacia de azi, camioanele mai sunt văzute ca un simbol autohton îndrăgit, chiar dacă ele s-au bazat pe o licenţă franceză. Până la urmă, toate componentele au fost construite în interiorul ţării, iar cehii au şi îmbunătăţit construcţia franceză. Aşa că Avia a devenit un camion cehoslovac, autohton, până la urmă, pentru cei de acolo.