Inginerii NASA au reuşit să aterizeze prima lor capsulă din istorie, care revine pe Pământ cu o mostră de pe un asteroid

Inginerii NASA au reuşit să marcheze ieri o realizare istorică, aterizând cu succes prima lor capsulă, care revine pe Pământ cu o mostră colectată de pe un asteroid. Oamenii de ştiinţă vor avea, astfel, acces la mostre cu compoziţia unui asteroid, neschimbată de miliarde de ani, putând afla mult mai multe despre începuturile formării planetei noastre, dar şi universul la o etapă mult mai timpurie decât toate probele planetare şi presupunerile de până acum.

Echipa de ingineri din programul OSIRIS-REx a lucrat ani în şir la pregătirea complexă a trimiterii sondei Regolith Explorer pe asteroidul Bennu, pentru a putea ateriza pe asteroid, a putea colecta mostrele de pe el şi a reveni cu succes pe pământ, aducând acele mostre. Aterizarea a avut loc ieri dimineaţă în statul Utah, după ora locală, sau seară după ora Europei. Locul aterizării a fost centrul de teste şi antrenamente al NASA de lângă Salt Lake City, statul Utah, SUA.

Foto: Imagine de la antrenamente anterioare pentru aterizarea produsă ieri

În decursul unei ore şi jumătate, capsula cu mostre fusese transportată cu elicopterul spre o cameră sterilă specială, unde capsula e tratată cu azot gazos, în flux continuu. Azotul e un gaz care nu intră în reacţie cu majoritatea altor compuşi chimici, prin urmare tratarea unui asemenea obiect cu un flux continuu de azot permite ca acesta să fie păstrat neafectat de impurităţi, pentru a avea probleme pure, necontaminate, aşa cum erau ele pe asteroid, pentru analize corecte ale oamenilor de ştiinţă.

Foto: Asteroidul Bennu, văzut din depărtare

Mostrele colectate de pe asteroidul Bennu însumează circa 250 grame şi se presupune că acestea conţin mostre de pietre, praf şi posibil urme de apă. Acestea au fost colectate într-o canistră specială, care a fost sigilată şi încapsulată pe suprafaţa asteroidului. Capsula va fi desigilată la sediul Centrului Spaţial NASA din Houston, Texas, în condiţii controlate de cameră sterilă.

Inginerii NASA spun că nava a călătorit „miliarde de mile” spre asteroid şi înapoi. Decolarea de pe Pământ a avut loc în septembrie 2016, ajungând în proximitatea asteroidului Bennu peste doi ani, în decembrie 2018. Au urmat 505 zile de scanare a asteroidului şi orbitare în jurul acestuia, la o distanţă de aproximativ 5 km. Apoi a urmat o apropiere aproape de „aterizare”, cu extinderea unui braţ pentru colectarea mecanică a mostrelor, locul de colectare fiind ales în urma datelor pe care inginerii le-au adunat despre suprafaţa asteroidului. Colectarea avut loc în octombrie 2020, iar ulterior nava spaţială şi-a început drumul spre Pământ.

Foto: Construcţia braţului de colectare a mostrelor de pe asteroid

În proximitatea pământului, doar mostra a fost debarcată din navă, nava propriu-zisă rămânând pe orbită şi urmând să se îndrepte spre un alt meteorit. Mostra, încadrată într-un utilaj destinat aterizării lente, s-a detaşat de nava principală la 102.000 km de Pământ, şi a călătorit iniţial spre pământ cu viteza de 44.500 km/h! A intrat apoi în atmosferă deasupra Californiei, apoi, peste 10 minute, cu ambele paraşute desfăcute, ea ateriza în Utah, cu doar 18 km/h viteză de impact la sol.

Mostrele recepţionate ieri sunt primele din istoria NASA de vin de pe un asteroid, dar în istorie a mai existat alte două colectări de mostre de pe asteroizi. Într-un caz anterior al NASA, a avut loc o eşuare ulterioară a sondei, iar Japonia a reuşit să aterizeze nava pe Pământ înapoi, dar capsula a fost constatată drept deteriorată la aterizare. În ciuda deteriorării de atunci, s-a constatat totuşi că o mare parte din mostre s-au păstrat pure şi au putut fi testate. Realizarea de acum, însă, a fost prima care a decurs ca la carte cap-coadă, fără a lăsa loc de interpretări despre puritatea mostrelor. Şi tocmai pentru că misiunea a decurs atât de bine, inginerii NASA s-au gândit să folosească aceeaşi navă spaţială şi pentru explorarea altor asteroizi, sporind astfel şi mai mult randamentul misiunii.