(VIDEO) După Scania, Volvo aminteşte că are camioane cu biogaz şi dezvăluie că acestea consumă mai puţin decât cele diesel, având şi zero emisii CO2

Acum câteva zile, Scania a anunţat că lansează două motoare noi pe biogaz pe camioanele sale mari, din clasa de 40 de tone, care au, teoretic, zero emisii noi de CO2 şi totodată o autonomie mult mai mare, de 1.800 km, decât camioanele electrice cu baterii. La scurt timp, şi Volvo a intrat în scenă, publicând un video în care aminteşte că are în gamă de mult timp camioane cu biogaz, ba chiar a dezvăluit şi mici secrete din exploatare, inclusiv cât consumă un asemenea camion încărcat lejer sau la maxim

În ultimul an, camioanele electrice au eclipsat aceste camioane cu biogaz nu doar pentru că cele electrice au generat interes mai mare din partea publicului, ci şi pentru că promovarea biogazului drept soluţie ecologică a devenit controversată în ultimii ani. Biogazul este un combustibil de conţine gaz metan şi CO2, sau aproape doar gaz metan dacă e purificat suplimentar până la un soi de bio-LNG, ultimul fiind adus la stare lichidă, prin răcire la -162 grade Celsius, în mod similar cum e folosit gazul natural pe motoarele navale.

Foto: Fabrică de producţie biogaz

Partea controversată venise de la modul în care poate fi produs biogazul — teoretic el e produs din orice deşeuri organice, care pot fermenta cu bacterii, acele bacterii captând CO2-ul din aer şi generând metanul ca produs auxiliar. Atât timp cât acest concept iniţial se respectă, iar ulterior pentru toate procesele de purificare şi lichefiere se foloseşte doar energie regenerabilă, produsul final e unul ecologic, iar la arderea lui în motoare se emite exact acelaşi CO2 care a fost iniţial captat din atmosferă de acele bacterii în procesul de fabricare, deci emisiile nete sunt zero. Partea problematică venise atunci când se începuseră a planta terenuri agricole mari pentru a genera plante care să poată fi folosite ca deşeuri organice pentru producţia de biogaz, iar astfel pe acele terenuri, în loc să se crească produse alimentare sau furaje pentru animale, se creştea materia primă pentru combustibil, fapt care dusese la creşterea preţurilor globale la alimente. Respectiv, deşi intenţia iniţială era nobilă, cumva producţia de biogaz alunecase într-o direcţie nu tocmai frumoasă pentru comunicarea publică, mai ales în condiţii de inflaţie şi preţuri mari la alimente peste tot în lume.

Dar iată că Scania a îndrăznit să amintească acum câteva zile de biogaz din nou, deşi are camioane electrice şi are şi o fabrică nouă dedicată doar producţiei de baterii pentru ele. Volvo e şi mai avansat în camioanele sale electrice, având modele mai mult, mai variate şi cu autonomii mai mari, dar suedezii n-au rezistat fără o replică şi au amintit că au şi ei camioane cu biogaz, ba chiar în luna februarie a acestui an au lansat şi eu un motor nou, de 500 CP pe biogaz, pe care nu l-au comunicat foarte sonor atunci.

Acum, însă, suedezii de la Volvo ne spun că acel motor a beneficiat şi de un rezervor mai mare când a fost lansat, iar camionul lor poate merge 1.000 km fără alimentare, teoretic, iar în viaţa reală, ca să nu rămână la un nivel minim, şoferii merg minim 750-800 km până intră din nou să alimenteze. Gazul intră în rezervor la temperatura de -162 grade Celsius, deci e o conexiune specială, care a rece şi formează condensat din această cauză. Iar şoferii operează cu ecran de protecţie pentru ochi şi mănuşi.

La fel ca şi la motoarele navale, motoare pe biogaz de camioane sunt dezvoltate pe baza celor diesel, cu elemente specifice adăugate, dar cilindrii şi construcţia elementelor esenţiale din blocul motorului e aceeaşi. Volvo mai include în video-ul său experienţa unui şofer care conduce un camion pe biogaz şi care spune că până şi cu două remorci şi o masă totală uriaşă, camionul se descurcă de minune cu forţa necesară de tractare.

Volvo mai anunţă şi consumul de viaţă reală a şoferilor care folosesc asemenea camioane în Suedia — între 2,1 şi 2,4 kilograme de biogaz la 10 km, deci între 21 şi 24 kg/100 km, atunci când camionul e foarte încărcat. La o încărcare mai lejeră consumul scade şi până la 19 kg/100 km, ceea ce e mai puţin în cantitate decât consumul de motorină. Dacă 1 kg de gaz LNG ar fi în stare gazoasă normală, ar ocupa 1,385 m3 de volum. În stare lichidă la -162 grade Celsius, însă, ocupă doar 0,00224 metri cubi de volum. Deci într-un volum de 1 m3 al unui rezervor de gaz LNG, sau biogaz LNG, se pot stoca circa 447 kg de gaz lichefiat la temperatură de -162 grade Celsius sau mai jos.

Ceea ce nu spun producătorii de camioane atunci când vorbesc despre aceste motoare cu biogaz este că pentru a stoca atât de mult biogaz în ele, suficient pentru 1.000 km în cazul Volvo şi 1.800 km în cazul Scania, nu e suficient doar să alimentezi la o staţie cu biogaz lichefiat la 162 grade. Acel gaz trebuie păstrat ulterior şi în rezervor la aceleaşi temperaturi criogenice, altfel se încălzeşte, se transformă în gaz şi se dilată în volum până la un punct critic în care rezervoarele n-ar mai rezista.

Deci există un consum permanent de energie din partea camionului pentru a-şi menţine rezervoarele reci, consum care poate varia în funcţie de cât de bine izolate termic sunt acele rezervoare. Iar ca să minimizezi acel consum, e cel mai rentabili să alimentezi şi să conduci imediat cât mai mult. Deci nu e ca şi cum încărcarea cu baterii ar fi dificilă, iar aici lipsesc orice griji şi orice consum adiţional de energie.

Vezi mai jos şi video-ul publicat de Volvo cu camioanele sale cu biogaz.