Unităţile 3 şi 4 de la centrala Cernavodă vor fi construite de italienii de la Ansaldo Nucleare, dar reactoarele vor fi canadiene

Încă în vara anului 2023, Nuclearelectrica, societatea care administrează centrala nucleară de la Cernavodă din România, îşi reconfirmase intenţia de a demara lucrările de construcţie pentru definitivarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă şi echiparea lor cu reactoare, anunţându-se atunci şi posibilitatea ca Republica Moldova să fie coinvestitor la Cernavodă, beneficiind astfel de o cotă din energia produsă. Până în prezent, doar 2 unităţi din cele 5 proiectate iniţial la Cernavodă sunt operaţionale. Acum, însă, Nuclearelectrica a semnat un memorandum cu italienii de la Ansaldo Nucleare, care vor face lucrările de retehnologizare la unitatea 1 şi totodată cele de construcţie şi instalare a reactoarelor în unităţile 3 şi 4.

În prezent, Cernavodă are două reactoare CANDU-6, a câte 700 MW putere brută şi 650 MW putere netă fiecare. Deci, centrala poate livra până la 1.300 MW sau 1,3 GW de electricitate produsă cu zero CO2 în reţeaua naţională. Însă centrala de la Cernavodă a fost proiectată iniţial pentru a avea 5 reactoare. Prin acordul de acum, se intenţionează echiparea unităţilor 3 şi 4 cu reactoare nucleare şi definitivarea lor până la conectarea la reţea.

Reactoarele 3 şi 4 vor respecta specificările de putere din proiectul iniţial, ceea ce înseamnă că se va opta pentru o putere similară de 700 MW brut şi 650 MW net, sau valori foarte apropiată. Acordul prevede şi implicarea companiei canadiene Candu Energy în lucrările de proiectare şi fabricare a reactoarelor, or, tot canadienii au produs reactoarele actuale 1 şi 2 la Cernavodă. Prin urmare, tot ei vor fi cei care vor veni cu parametrii finali ai reactoarelor şi vor demara producţia şi livrările lor către Cernavodă.

Cosmin Ghita, şeful Nuclearelectrică, a anunţat că lucrările la noile reactoare de la Cernavodă vor fi finalizate către anul 2031, iar din acel moment centrala va putea livra circa 2,6 GW în reţea, ajungând să cuantifice circa 66% dine energia cu zero CO2, produsă în România.

Foto: Imagine de la semnara memorandumului dintre Ansaldo Nucleare şi Nuclearlectrica

Cosmin Ghita a mai menţionat că factorul de capacitate la Cernavodă e de circa 90%, ceea ce înseamnă că în mediu puterea reală livrată e la 90% din puterea instalată. Asta înseamnă că cei 2,6 GW, pe care-i va avea ulterior centrala, vor însemna o medie livrată de 2,34 GW, iar asta va însemna 56,16 GWh de electricitate pe zi sau circa 20,5 TWh pe an. La un consum actual de circa 52 TWh anual în România, cei 20,5 TWh proveniţi din surse nucleare, cu zero CO2, vor avea o pondere cu adevărat importantă.

Proiectul lucrărilor şi echipărilor de la Cernavodă ar urma să coste circa 2 miliarde de euro. Desigur, atunci când vor funcţiona 4 reactoare la Cernavodă, şi mixul energetic al României va avea schimbări considerabile, cu mult mai puţine emisii CO2 şi o siguranţă energetică mult mai mare, datorită lipsei de intermitenţă la reactoarele nucleare.

Foto: Construcţia reactoarelor actuale CANDU la Cernavodă