După ce s-a retras din Mangalia, Damen va investi 28 milioane euro în şantierul naval Galaţi în 2024

Anul 2023 a fost unul tumultos pentru industria construcţiei de nave din România, după ce olandezii de la Damen şi-au anunţat retragerea din acţionariatul şantierului Mangalia, din cauza adoptării legii 187/2023, care scotea excepţii de guvernanţă corporativă prin care cei de la Damen, cu 49% de acţiuni, erau responsabili de administrarea operaţională a şantierului. După anunţarea acelei retrageri, soarta şantierului Mangalia a rămas incertă, statul român devenind singurul acţionar de facto şi tot singurul responsabil de administrarea de mai departe a acestuia. Cei de la Damen, însă, au anunţat că rămân în România, la şantierul naval Damen Galaţi, unde nivelul comenzilor e unul foarte optimist, iar acum cei de la Damen au confirmat pentru Ziarul Financiar că planifică investiţii totale de 28 milioane de euro în 2024 la şantierul din Galaţi.

Din cifra de 28 milioane, cea mai mare parte, de 23 milioane, va fi direcţionată în extinderea halei de producţie, unde sunt asamblate navele, deci putem aştepta şi o sporire a capacităţii de producţie a şantierului din Galaţi în urma acestei investiţii. Alte 5 milioane de euro vor fi direcţionaţi în utilaj auxiliar, precum macarale, utilaje de sudură şi chiar sisteme de ventilaţie şi încălzire hale.

În mod clar, olandezii de la Damen panifică să-şi fortifice potenţialul de producţie la Galaţi, or, şantierul e calificat de însăşi compania olandeză ca unul din cele mai mari şi mai importante din portofoliul Damen din toată lumea, portofoliu care cuprinde 36 de şantiere şi ateliere de reparaţii.

Şantierul naval Galaţi se întinde pe o suprafaţă de 55 de hectare, are peste 2.000 angajaţi (circa 1.700 conform ultimelor date de pe site-ul central al companiei olandeze) şi are o istorie de peste 125 ani, fiind înfiinţat în 1897, însă menţionări ale lui în formă de atelier sau şantier parţial sunt documentate şi anterior. La Galaţi există expertiza şi capacităţile necesare pentru construcţia celor mai diverse nave, de la cele cargo mari până la cele militare, de la feriboturi şi iahturi până la nave de patrulare. Anual, aici se fabrică circa 20 de nave, iar această cifră, pe fundalul situaţiei de la Mangalia, ar putea creşte considerabil.

Am solicitat de la olandezii de la Damen mai multe informaţii actuale despre planurile lor de la Galanţi şi situaţia actuală a şantierului Mangalia şi a angajaţilor de acolo. În toamnă, în Mangalia existau incertitudini majore despre ce ar putea face statul în continuare cu acel şantier. În ianuarie 2024, şantierul naval Mangalia, deja deţinut 100% de statul român, a publicat o scrisoare de aşteptări, prin care au trasat obiective şi intenţii pe care le are statul vizavi de acest şantier, făcându-se şi o estimare a situaţiei actuale.

Vorbind pe scurt, importanţa strategică a şantierului e mult prea mare pentru a fi lăsat pradă unei sorţi sumbre, mai ales în condiţiile actuale de securitate. Acea scrisoare specifică posibilitatea de a opera investiţii majore în modernizarea şi retehnologizarea şantierului prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă din cadrul PNRR. Flexibilitatea acelui program în investiţii strategice ar permite alocarea de fonduri, iar şantierul poate beneficia foarte curând de noi comenzi în domeniul militar, atât pentru România, cât şi pentru multe alte ţări, or, contextul actual de securitate european dictează necesităţi majore la acest capitol, iar şantierul naval Mangalia are toate aceste capacităţi existente, care au nevoie doar de modernizări.