Elveţia construieşte fabrici de hidrogen cu randament înalt, care vor folosi energia hidrocentralelor

În ultimele luni, în toată Europa apar ştiri despre demararea unor proiecte de construcţie a fabricilor de producţie a hidrogenului, chiar dacă folosirea acestuia la autoturisme s-a redus în ultimii ani. Există, însă, perspective mari de a-l folosi în transportul cu camioane şi chiar în industrie, ca un înlocuitor important al gazului natural ca formă de energie. Printre proiectele mari de producţie de hidrogen din Europa, despre care am vorbit în ultimul timp, se numără Hydrogen Valley din Italia şi proiectul din România de la rafinăria Petrobrazi a celor de la OMV.

În toate cazurile e esenţial ca la producţia hidrogenului să fie folosită doar electricitate din surse regenerabile, altfel întregul concept îşi pierde esenţa. Tocmai de asta, majoritatea proiectelor fac uz de energia solară sau eoliană. Elveţienii, însă, au vrut şi să această dată se meargă pe calea lor proprie şi au demarat construcţia a două fabrici de hidrogen amplasate lângă hidrocentrale, care vor folosi direct electricitatea produsă de hidrocentrale, regenerabilă şi ea, doar că disponibilă fără prea mari intermitenţe.

Prima fabrică a început a fi construită anul trecut şi e deja aproape gata, fiind aproape de a fi inaugurată oficial. E vorba de o fabrică amplasată lângă hidrocentrala Reichenau din comuna Domat/Ems din Elveţia.

Această fabrică de producţie a hidrogenului va consuma o putere de 2,5 MW şi promite să producă circa 350 tone de hidrogen „verde” anual. Dacă facem un calcul la prima vedere, fără a intra foarte profund, aparent puterea de 2,5 MW x 24 ore şi 365 zile înseamnă 21.900 MW consumaţi pe parcursul unui an pentru cele 350 tone produse. Asta înseamnă circa 62,5 kWh consumaţi pentru producţia a 1 kg de hidrogen, cifră care e la limita randamentului menţionat în alte proiecte de mai sus. Majoritatea fabricilor mari industriale au un randament de 60 kWh/kg, iar instalaţiile mai mici — de 53-57 kWh per kilogram produs.

Şi adevărul e că noua fabrică elveţiană nu va fi atât de ineficientă precum arată calculele superficiale de mai sus. Vorbim de energia venită de la o hidrocentrală, iar hidrocentralele nu operează de obicei 100% din timp. Respectiv, secretul e în faptul că elveţienii au luat în calcul un factor mediu de capacitate de 85% al reţelei, la circa 7.450 ore de funcţionare anual. Mai mult ca atât, elveţienii au fost suficient de generoşi să ne furnizeze chiar randamentul exact al noii lor fabrici de hidrogen, şi la o putere de 2,5 MW, aceasta va produce 45 kg pe oră. Deci, 2.500 kWh de electricitate consumată produs 45 kg de hidrogen, ceea ce înseamnă 55,55 kWh per kilogram de hidrogen. E cea mai bună cifră de randament a unei fabrici de scară mare despre toate câte am scris până acum, doar instalaţia mică a celor de la Toyota, pusă la fabrica Denso, depăşind randamentul şi având nevoie de 53 kWh pentru 1 kg de hidrogen produs. Elveţienii spun că, ajungând la acest randament, fabrica lor ar putea produce de facto şi 325-335 tone de hidrogen anual, mai mult decât se estima acum un an.

Acum o altă fabrică de hidrogen a început a fi construită lângă hidrocentrala Bürglen din Elveţia. Aceasta din urmă are exact aceeaşi tehnologie şi randament aproape identic, tot pe la 55,55 kWh de electricitate consumată per kilogram, doar că va avea o putere de 2 MW de electricitate consumată şi, la nivelul unui întreg an va genera 260 tone. Şi această fabrică, la fel ca şi cea de mai sus, va folosi direct energia produsă de hidrocentrala de alături.

Iar elveţienii deja planifică şi o a treia fabrică similară, ceva mai mare, de 15 MW, Wildegg-Brugg. Deocamdată elveţienii nu au o reţea de staţii de alimentare şi nici nu au o cerere mare pe interior, dar cel mai probabil acest hidrogen va ajunge să înlocuiască gazul în turbine industriale la ardere directă, eliminând emisiile de CO2, o parte putând ajunge şi pe camioane.

Pe fundalul acestor fabrici de hidrogen din Elveţia, construite lângă hidrocentrale, cu puteri de 2,5 MW, 2,0 MW şi 15 MW, proiectul de la Petrobrazi din România pare de-a dreptul gigantic, la 55 MW putere. Vorbind de randament, însă, dacă fabricile din Elveţia cheltuie 55,55 kWh pentru un kilogram de hidrogen produs, cea din România va cheltui 60 kWh o cifră care reprezintă o media generală pe industrie la scara unor fabrici mai mari. Elveţienii, însă, au reuşit să fie cu 7,5% mai eficienţi în randament şi se apropie de eficienţa unor instalaţii mult mai mici.