O lucrare record, cu 12 macarale Liebherr operând la unison, a fost realizată în Olanda, pentru a manevra conducte imense

Manevrările obiectelor mari în lucrări de infrastructură necesită adeseori macarale cu lungimi record ale braţelor sau alte configuraţii speciale. Ba mai mult ca atât, atunci când condiţiile sunt dificile, două macarale pot funcţiona în tandem echilibrând reciproc forţele. Recent, publicat un articol despre o lucrare despre care inginerii vorbeau ca despre o operă de artă, în care 3 macarale lucraseră la unison din cauza spaţiului foarte restrâns. Astăzi, însă, vorbim de o lucrare de-a dreptul record, unde 12 macarale Liebherr au operat într-o sincronizare perfectă, pentru a manevra o conductă imensă neîntreruptă, de 1 km lungime!

La o asemenea lungime a conductei, oricât ar fi de rigid materialul din care e realizată ea, pot apărea uşor curburi la ridicare, până la anumite unghiuri ele fiind previzibile şi gestionabile. În acest caz, inginerii care au pregătit aceste lucrări au ales macarale de capacităţi şi lungimi diferite ale braţului tocmai pentru că era programată să existe o curbură, astfel încât introducerea conductei în subteran şi prinderea ei de celelalte segmente să decurgă mai uşor. Cei de la Liebherr spun că greutatea maximă admisă de ridicare celor 12 macarale a variat de la 90 tone până la 400 tone.

Toată lucrarea a avut loc în oraşul Delft din Olanda, iar noile conducte sunt parte a unei componente noi din reţeaua de încălzire a oraşului, care e parte, la rândul ei, din proiectul WarmtelinQ.

Proiectul prevede captarea căldurii generate de portul Rotterdam şi fabricile din jur în activităţile lor industriale şi transmiterea acestei călduri către oraşele de alături, pentru ca ea să ajute la încălzirea apei din sistemul de încălzire a acestor oraşe şi să reducă emisiile CO2 în acest fel. Căldura captată e reziduală, deci ea ar fi fost disipată, şi nu necesită energie suplimentară pentru a fi generată, însă folosirea ei într-un asemenea sistem reduce sarcina de pe sistemele de încălzire ale acelor oraşe şi costurile lor de energie, reducând totodată şi emisiile CO2.

Foto: Schema reţelei din proiectul WarmtelinQ

În această parte a oraşului, s-a decis instalarea unei conducte neîntrerupte de 1.000 metri, întrucât şi curbura ei interioară, în pământ varia după relief şi spre o adâncime mai mare. Respectiv, s-a decis că un segment integru de forma corectă e cea mai bună soluţie.

Iar marea provocare a inginerilor a fost să facă calculele necesare ţinând cont de rigiditatea torsională a conductei, astfel încât să-i asigure cu 12 macarale exact forma şi curbura necesară pentru plasarea ei în pământ. Macaralele de pe centru au fost din cele cu braţ lung şi sarcină admisă mai mare. Iar în total conducta de un kilometru a cântărit circa 216 tone.

Lucrarea a reuşit cu brio, iar odată cu asta construcţia conductei merge mai departe. Proiectul WarmtelinQ ar trebui să devină operaţional în 2025. E curios că proiectul prevede construcţia acestui sistem paralel de conducte, care să transporte căldura din regiunea portului către staţiile de încălzire centralizată, iar de acolo apa din sistem va fi încălzită doar câteva grade în plus datorită acestei ape încălzită în regiunea portului şi transportată prin noile conducte către centralele oraşelor. Acele câteva grade de căldură obţinute, însă, ar trebui să ajute la eliminarea unor emisii de circa 180.000 tone de CO2 anual.