Elveţienii şi francezii vor construi cea mai mare fabrică de hidrogen verde din Italia, dar acesta va fi folosit la rafinăriile de petrol

Elveţienii de la Axpo, o companie specializată în principal în operarea de hidrocentrale din Elveţia, dar cu multiple alte activităţi în energia regenerabilă, au deja câteva proiecte în construcţie şi în domeniul producţiei de hidrogen. Chiar şi în Italia, Axpo are un asemenea proiect al unei fabrici de 30 MW putere, unde hidrogenul va fi produs din energia generată de un parc eolian şi altul fotovoltaic de alături. Acum, însă, elveţienii, în parteneriat cu o companie franceză, au anunţat demararea studiilor pentru un nou proiect al unei noi fabrici de hidrogen în Italia, care va fi şi mai mare, adjudecându-şi titlul de cea mai mare din Italia şi una din cele mai mare din Europa. Doar că, deşi hidrogenul va fi unul verde şi aici, adică produs doar din energie regenerabilă, acesta va fi utilizat într-un scop contradictoriu energiei regenerabile.

Noua fabrică de hidrogen va fi construită în zona complexului petrochimic Augusta-Priolo din Sicilia, o zonă în care sunt concentrate mai multe rafinării mari de petrol. Acestea există de mai multe decenii acolo şi au în istoria lor multe incidente de poluări majore, dar şi activitatea lor curentă e una ce califică zona drept una din cele mai poluante regiuni industriale din Italia şi din Europa.

Compania franceză cu care au făcut parteneriat elveţienii e ENEGO Holding, care deţine mai multe rafinării. Cei de la ENEGO aveau, practic, nevoie de elveţieni pentru ca aceştia să pună la punct producţia de hidrogen verde şi astfel să-şi poată reduce amprenta de mediu, pentru a se conforma unor reglementări mai stricte ce-i vizează.

Noua fabrică de hidrogen va avea iniţial puterea de 100 MW, deci va fi de 3,3 ori mai mare decât celălalt proiect al Axpo în Italia, de unde hidrogenul urmează a fi folosit în scopuri mult mai nobile, precum transport sau unele industrii, unde ar urma să înlocuiască gazul natural.

Judecând după parametrii pe care Axpo i-a anunţat pentru proiectul anterior, tehnologia lor de producţie industrială va produce 1 kg de hidrogen din 60 kWh de electricitate, ceea ce înseamnă că 100 MWh de electricitate, consumaţi într-o oră, vor produce 1.667 kg de hidrogen. Şi întrucât asemenea fabrici operează de obicei 24 ore din 24, graţie centralelor de baterii care stochează electricitatea, atunci în 24 ore producţia ar fi de 40 tone de hidrogen, iar într-un an — de 14.600 tone.

Tot ei mai anunţă că noua fabrică va fi proiectată din start pentru a putea fi extinsă de la 100 MW la 300 MW, iar astfel şi producţia de hidrogen de va tripla până la 43.800 tone anual.

Partea oarecum greu de înţeles e faptul că acest hidrogen va fi folosit în rafinăriile de petrol din regiunea Augusta-Priolo, intrând în procesul de producţie a produselor petroliere, deci nu va ajunge să alimenteze camioane ecologice pe hidrogen sau maşini.

Însă rafinăriile de petrol au nevoie de hidrogen în mai multe din procesele lor, unul din ele fiind hidrofinarea, unde hidrogenul e folosit în rol de catalizator pentru a îndepărta compuşii de sulf din petrol. Majoritatea rafinăriilor din lume folosesc hidrogen pe care-l produc direct la rafinărie din gaz metan, din conducte, deci folosind combustibil fosil nou. Asta se întâmplă şi la rafinăriile din Augusta-Priolo, iar emisiile generate nici măcar nu sunt captate, deci acest proces de producţie de hidrogen din gaz natural generează tot emisii, iar acest hidrogen e numit de obicei „gri”. Şi, desigur, asta contribuie mult la poluarea generată de această regiune industrială.

Iar odată cu construcţia acestei fabrici, aceste rafinării nu vor mai utiliza hidrogen gri, ci verde, produs pe bază de electricitate regenerabilă, fără a mai folosi gaz natural drept sursă. La zeci de mii de tone de hidrogen produs anual, asta va face o mare diferenţă în reducerea emisiilor CO2 de la aceste rafinării. Rămâne doar cumva disonantă ideea că până la urmă produsul final vor fi tot compuşii petrolieri. Însă chiar dacă va opera într-una din cele mai poluante zone şi va avea tangenţă directă cu rafinăriile de petrol, noua fabrică de hidrogen ar trebui să aducă totuşi beneficii majore de mediu, cel puţin atât timp cât aceste rafinării mai sunt lăsate să opereze.