Şeful Volvo dă primele semnale că ar putea să-şi revadă strategia de a avea doar maşini electrice în 2030, deşi vânzările mărcii au crescut

Producătorii auto tradiţionali îşi revizuiesc unul după altul promisiunile şi strategiile ambiţioase de tranziţie la modele electrice, anunţate în ultimii 3-4 ani. Mercedes a anunţat că renunţă total la dezvoltarea de platforme electrice pentru modelele mari viitoare şi a suspendat construcţia de fabrici de baterii cu Stellantis, Audi anunţă că ar putea închide fabrica din Bruxelles din cauză scăderii bruşte a cererii pentru familia de modele electrice Q8, Ford avusese ambiţia majoră de a renunţa la majoritatea modelelor pe combustie în Europa şi se a se concentra pe modele electrice, dar e în pierderi majore deja şi oficiul american a concediat toţi şefii din Europa, regândind acum strategia, iar acum două zile şi Porsche a admis că a avut o strategie prea ambiţioasă pentru electrice şi ar putea-o ajusta. Volvo, însă, a fost primul şi cel mai curajos producător, din cei care fabricau maşini cu combustie, în a declara că renunţă total la maşini cu motoare cu ardere internă către anul 2030, iar din 2025 nu va mai produce nimic altceva decât electrice şi plug-in hibride. Volvo a pensionat deja toate motoare diesel şi se îndrepta vertiginos către strategia sa din 2025 şi 2030, însă acum până şi Volvo dă semnale, prin şeful său, Jim Rowan, că ar putea exista o reevaluare a strategiei în curând.

În 2021, şeful Volvo anunţa cu tărie că Volvo şi-a luat angajamentul de a fi un lider al mobilităţii electrice, profitând de segmentul în mare creştere al maşinilor electrice premium. „În 2025, circa 50% din maşinile vândute vor fi electrice, iar celelalte hibride, iar în 2030 Volvo nu va mai vinde decât maşini complet electrice” — spunea atunci, în 2021, Jim Rowan.

Până la anul 2025 au rămas doar 5 luni, însă, iar rezultatele ultimului trimestru la Volvo arată foarte bine la capitolul de maşini electrice, cu mult mai bine decât la alţii şi cu creşteri majore datorat modelului compact EX30. Dar nu e suficient de bine faţă de promisiunile şi ţintele grandioase ale Volvo.

Vânzările de maşini electrice au crescut cu 46% la Volvo şi ajuns la o cotă totală de 26% din toate maşinile vândute de marca suedeză. Cota de 26% ar fi exemplară pentru mulţi producători, însă e încă departe de cele 50% dorite de Volvo pentru anul 2025. Însă, dacă e să judecăm că anul trecut în trimestrul similar Volvo avea o cotă de doar 16% de maşini electrice, atunci cu aceeaşi creştere, cifra de 26% de acum s-ar putea transforma în 36-40% anul viitor, fiind deci oarecum aproape de ţintele ambiţioase.

Problema e că, deşi maşinile plug-in hibride au crescut în mod similar, împreună cu electricele ele cuantifică 48% din vânzările Volvo acum, ceea ce înseamnă că jumătate din vânzări mai sunt asigurat de motorizări cu benzină, mild hibride. Dacă s-ar renunţa total la ele din 2025, vânzările Volvo ar scădea mult prea mult şi compania ar trece printr-un şoc nepermis.

Acum, însă, dealerii Volvo din China şi SUA raportează scăderi de vânzări, de până la 74% în SUA, întrucât producătorul a operat unele schimbări de modele, şi tergiversarea altora şi pun presiune pe producător să le dea maşini care pot fi vândute. Picăturile care au umplut paharul, au fost problemele de soft remarcate la EX30, care au făcut producătorul să reţină lansarea în SUA şi cele mult mai mari şi mai importante la EX90, SUV-ul electric de talie mare care a fost pus în producţie iniţială limitată, dar care încă ar probleme nerezolvate, ceea ce i-a făcut pe cei de la Volvo să facă un anunţ fără precedent, că l-ar putea livra clienţilor fără funcţionalităţi complete, urmând să le activeze ulterior. Acest model are doi ani de întârzieri pe piaţă şi e clar că dacă el avea să fie produs la capacitate maximă, vânzările Volvo ar fi avut un tablou şi mai frumos, mai aproape de promisiunile făcute.

În acest context, şeful Volvo a declarat recent că rămâne un adept aprig al electrificării, dar a spus că va fi nevoie ca hibrizii şi plug-in hibrizii să rămână o perioadă mai mare în gamă, cu mai multe variaţii, pentru a ajuta cumpărătorii care sunt sceptici faţă de mobilitate electrică să facă această tranziţie. Jim Rowan a menţionat că foarte mulţi cumpărători încă aleg să cumpere motorizări mild-hibride, cu acele mici motoare în rol de apendice care susţin limitat motorul pe benzină. Şi pentru că jumătate din cumpărători aleg încă aceste motorizări, Volvo nu poate renunţa la ele şi se vede nevoită să investească mai departe în acestea, pentru a continua să le modernizeze. Iar asta înseamnă o revizuire puternică a strategiei, cel puţin a celei ce viza anul 2025.

Totuşi, în mod oficial Volvo nu a modificat strategiile sale şi nici ţinta de a vinde doar maşinile electrice către anul 2030. Însă declaraţiile de acum ale şefului Volvo par să pregătească terenul pentru posibile amânări.

Foto: Ultimul Volvo cu motor diesel, produs acum mai bine de un an

Toată situaţia cu Volvo, însă, e uşor diferită de alţii, pentru că aceste revizuiri vin pe fundalul unor succese majore la nivel global în vânzările electrice şi a unor insuccese în regiuni în care nu cererea a fost devină, ci propriul calendar de lansări de modele. Deci toate probleme Volvo, acolo unde ele există, sau la cota generală încă departe de dorinţe, vin doar din faptul că modelele electrice au întârziat pe piaţă şi din această cauză curbele de creşteri s-au deplasat în timp. Un producător cu toate aceste probleme de întârzieri, care a reuşit totuşi să-şi crească ponderea de electrice de la 16 la 26%, are deja succese fenomenale şi dacă şi-ar rezolva problemele existente la modelele electrice, ar putea cu siguranţă să ajungă la ţintele din 2030, chiar dacă le-ar rata pe cele din 2025.